Slăbirea cu pizza și burgeri: Experimentul nutrițional care a uimit lumea medicală

Poți slăbi 12 kg mâncând doar fast-food dacă respecți limita de calorii?

Poți slăbi mâncând pizza și burgeri?

Culture picks

Acuzații explozive la TAROM: Sebastian Ghiță susține că operatorul național este „vândut” către Wizz Air și AnimawingsUE vrea să accelereze extinderea după eșecul referendumului din IslandaPSD e la trei voturi de a forma guvernulRomânia a luat măsuri concrete pentru pace în ultimii șase luni

Pare o utopie, dar un experiment inedit desfășurat de Mark Haub, profesor de nutriție la Kansas State University, a demonstrat că cifrele de pe cântar pot fi surprinzătoare.

Timp de două luni, acesta a consumat exclusiv fast-food și junk-food, respectând însă o limită strictă de 1800 de calorii pe zi.

Rezultatul a lăsat lumea medicală fără cuvinte: profesorul a dat jos 12 kilograme, colesterolul „rău” i-a scăzut cu 20%, cel „bun” a crescut cu 20%, iar trigliceridele s-au înjumătățit.

Poți slăbi mâncând doar fast-food dacă respecți limita de calorii?

„La capătul acestor două luni, toată lumea medicală, inclusiv el, a fost năucită”, explică nutriționista Mihaela Bilic. Aceasta subliniază că lecția principală nu este încurajarea junk-food-ului, ci importanța modului în care mâncăm: „Chiar dacă ai cumpărat de la fast-food, mănâncă slow food. Dacă îți iei mâncarea, o savurezi ușurel și te bucuri de fiecare înghițitură, ți-ai făcut pofta fără nicio tragedie. Diabolizarea mâncării nu ne aduce nicio satisfacție suplimentară”.

Succesul lui Mark Haub scoate la iveală un principiu de bază al fiziologiei: balanța energetică.

Deși calitatea alimentelor este vitală pentru sănătatea pe termen lung, scăderea în greutate este dictată, în primul rând, de deficitul caloric. Profesorul a demonstrat că, prin controlul strict al porțiilor, organismul este forțat să ardă rezervele de grăsime, indiferent de sursa macronutrienților. Totuși, specialiștii avertizează că un astfel de regim nu poate susține vitalitatea pe termen lung, deoarece carențele de vitamine și minerale esențiale pot deveni periculoase.

Dincolo de cifrele de pe cântar, experimentul atinge o latură psihologică ignorată adesea în dietele restrictive. Mihaela Bilic pledează pentru „slow food”, o abordare care transformă hrănirea dintr-o nevoie compulsivă într-o experiență senzorială controlată. Atunci când mâncăm conștient, creierul procesează semnalele de sațietate mult mai eficient, prevenind excesele. Astfel, plăcerea de a consuma ocazional un burger nu trebuie văzută ca un eșec, ci ca o gestionare echilibrată a poftelor, care previne frustrările ce duc, inevitabil, la abandonarea dietelor și la instalarea efectului yo-yo.