Afacerile legale se închid, cele ilegale prosperă: Eșecul unei ordonanțe

Ordonanța: o intenție eșuată sau un dezastru reglementar!

Publicat: 05.08.2026, 11:42

Iată sursa preferată a eșecurilor politicilor publice, pe care statisticile nu o arată de ani de zile: o situație în care statul reglementează corect pe hârtie, dar greșit în practică. Cazul OUG 7/2026 este un exemplu de manual.

Ordonanța a fost adoptată cu scopul de a întări reglementarea industriei jocurilor de noroc – un obiectiv pe care puțini l-ar contesta.

Rezultatul, însă, este exact opusul intenției inițiale: piața controlată s-a restrâns drastic, în timp ce cea nereglementată și necontrolată a rămas complet neatinsă. Ordonanța este simplă în teorie, dar dificil de implementat în realitate. A fost introdusă la nivel central, dar nu a fost încă adoptată de autoritățile locale, creând un blocaj birocratic.

În practică, realitatea juridică absurdă arată că aplicarea legii a devenit imposibilă din motive independente de voința operatorilor. Nimic nu a fost interzis explicit, nicio interdicție nu a fost votată. Pur și simplu, blocajul a fost pus pe cei care sunt înregistrați, emit facturi, rețin contribuții și plătesc taxe la buget – pentru că nu aveau de unde să obțină o hârtie care, la nivel local, încă nu fusese „inventată”.

Cifrele economice alarmante dezvăluie un eșec al politicilor publice!

Cifrele centralizate de Frames descriu o contracție rapidă. Numărul operatorilor activi a scăzut de la aproximativ 4.500 la 3.150, iar peste 1.300 de unități și-au încetat activitatea. Aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost estimate ca fiind afectate de impactul economic și social anual al acestor contracte asupra economiei.

Chiar și cu această reducere la jumătate, magnitudinea rămâne semnificativă pentru un stat care are o perspectivă negativă din partea tuturor celor trei agenții de rating și care reduce fiecare zecime din PIB. Aici este problema, și nu este vorba doar de bani. Am spus de nenumărate ori că o restrângere bruscă a pieței reglementate, indiferent de domeniu, creează condiții favorabile pentru activități din afara cadrului legal.

Și diferența dintre cele două lumi este uriașă.

Operatorul licențiat plătește impozite, ține registre, este supus regulilor de joc responsabil și are obligația de a verifica vârsta participanților. Operatorul de pe piața ilegală nu face nimic din toate acestea. Nimeni nu-l forțează să se înregistreze, nu are nevoie de cazier, nu plătește taxe și nu contribuie la buget.

Pur și simplu, el prosperă în umbra eșecului reglementării.