Algoritmii rețelelor sociale amplifică ideile extreme în protestele fermierilor

Guvernare prin algoritmi?

Rețelele socialele au devenit catalizatori ai radicalismului în mișcările de stradă, spune europarlamentarul Vasile Dîncu.

Acest proces se întâmplă prin amplificarea rapidă a conținuturilor care generează polarizare, emoție intensă sau viziuni extremiste.

Jurnalistul Viorel Dobran a semnalat această problemă într-un reportaj din 15 septembrie 2026, ora 18:05. Dîncu consideră că legislația europeană trebuie să includă sisteme de control pentru a tempera creșterile virale artificiale ale unor narative.

Mobilizarea masivă a fermierilor pentru manifestația de 15 septembrie s-a bazat în mare parte pe infrastructura digitală. În zilele și orele imediat premergătoare evenimentului, fluxul de informații a fost dominat de cereri repetate de participare fizică și de răspândire a mesajelor. Pe Facebook și TikTok, utilizatorii au difuzat adesea sloganuri precum „Ne vedem la București, în Piața Victoriei”.

Totuși, lângă revendicațiile legitime ale agricultorilor și crescătorilor de animale, ecosistemul online a fost contaminat de narațiuni conspiraționiste și date eronate. Un exemplu striking a fost afirmația că structurile montate lângă Parlament pentru o acțiune caritabilă erau, de fapt, bariere defensive construite de autorități în anticiparea protestului.

Dîncu a descris situația ca o formă de „guvernare prin algoritmi”. A menționat că a trimis deja o scrisoare Comisiei Europene cu un proiect legislativ pentru a aborda problema. Conform lui, motoarele de recomandare nu funcționează neutru. Tendința lor structurală este să promoveze conținutul care déclanșează reacții afective puternice și care divide publicul.

Impactul tehnologiei asupra spațiului public a ajuns la un punct critic, avertizează europarlamentarul, punând în pericol mecanismele tradiționale ale dezbaterii democratice.

„Democrațiile sunt acum administrate mai degrabă printr-un mijloc tehnic decât prin diversitatea de opinii pe care o apreciăm”, a precizat.

Concepte accelerate în 2024!

Pentru a ilustra, a tras o paralelă cu alegerile prezidențiale din România din 2024. Fără să numească un candidat, a explicat că un discurs prezent în peisajul public de ani de zile a obținut, în perioada campaniei, o vizibilitate neașteptat de mare.

Ne amintim cum anumite concepte s-au accelerat exponențial în cursa electorală din 2024, a detaliat Dîncu. Personajul respectiv era cunoscut de mult și susținea aceeași retorică, care anterior nu avea ecou.

Dar, brusc, în campanie, aceste elemente au câștigat o rezonanță deosebită.

Aceasta arată cum algoritmii pot transforma mesaje stagnante în fenomene virale.

O altă idee cheie din propunerea lui Dîncu este implementarea unui mecanism de stabilizare, similar cu circuit-breaker-urile din piețele financiare.

Argumentează că UE nu are instrumente pentru a gestiona mesaje politice sau extremiste care devin virale doar datorită boost-ului algoritmic.

În bursă, tranzacțiile sunt suspendate când volatilitatea depășește limitele normale.

În democrație și pe platforme, nu avem încă mecanisme pentru a opri o creștere bruscă similară, a concluzionat Dîncu, sugerând necesitatea unei frâne de urgență pentru virulența digitală.