Care este miza geopolitică și cum sunt tensiunile comerciale transatlantice?
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat o propunere surprinzătoare: Canada ar putea deveni „primul stat membru asociat” al Uniunii Europene.
Culture picks
Protestul ciobanilor continuă: Noi manifestații programate la Cotroceni
George Simion îl critică dur pe președintele Nicușor Dan după consultările de la Cotroceni
AUR și PSD se apropie de o guvernare comună, Simion exclude opoziția PNL-USR
USR acuză PSD că a blocat reformele PNRR și le-a folosit pentru a elimina adversarii politiciAnunțul a fost făcut miercuri, în discursul privind starea Uniunii, rostit în fața premierului canadian Mark Carney, aflat în vizită la Parlamentul European de la Strasbourg.
„Vrem să ridicăm relaţiile cu Canada la cel mai înalt nivel posibil. Aş vrea, astfel, să acţionez împreună cu dumneavoastră pentru ca Canada să devină primul stat membru asociat la UE”, i-a spus von der Leyen lui Mark Carney.
Șefa CE a invocat legăturile istorice și culturale, valorile democratice împărtășite, dar și succesul acordului comercial CETA.
Totuși, ea a subliniat că își dorește ca noua etapă să depășească simplul comerț, creând „o alianţă a viitorului, către crearea unui spaţiu comun de prosperitate şi de securitate economică”. „Acesta nu este un parteneriat împotriva a ceva, ci în favoarea forţelor noastre comune”, a adăugat ea.
Această deschidere vine pe fondul unei instabilități globale accentuate, marcată de neînțelegerile comerciale dintre Washington și Ottawa, dar și de dorința Europei de a-și diversifica aliații strategici. Prin aducerea Canadei mai aproape, Bruxellesul speră să consolideze un front comun transatlantic în fața presiunilor externe.
Ce provocări juridice și ce reacții au apărut la Strasbourg?
Statutul de „membru asociat” ar însemna mult mai mult decât actualul Acord Economic și Comercial Global (CETA).
El i-ar oferi Canadei acces direct la piața unică europeană și dreptul de a participa la anumite decizii normative, fără însă a-i acorda calitatea de membru cu drept de vot în Consiliul European.
Mai mulți analiști sugerează că această formulă ar putea deveni un șablon pentru viitoarele relații ale UE cu alte state din afara blocului comunitar.
Deși primirea călduroasă a premierului canadian a avut o puternică încărcătură simbolică, trecerea la fapte nu va fi simplă. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu include în prezent această categorie de „membru asociat”. Asta înseamnă că UE ar trebui fie să modifice tratatele fondatoare — un demers birocratic extrem de lent —, fie să găsească o interpretare juridică flexibilă a competențelor actuale ale Comisiei.
În plus, eurodeputații vor trebui să lămurească aspecte spinoase, cum ar fi gestionarea politicii agricole comune sau a fondurilor de coeziune, astfel încât să se evite concurența neloială între fermierii canadieni și cei din cele 27 de state membre.
Dincolo de aceste obstacole, inițiativa șefei CE reprezintă o mutare îndrăzneață, o trecere de la diplomația tradițională la un federalism extern croit pe măsură secolului XXI.
