Ambasadorul Germaniei la Chișinău contestă limba și religia comune româno-moldovene

Declarația ambasadorului

O declarație controversată a ambasadorului german la Chișinău a stârnit valuri.

Diplomatul a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România ar împărtăși aceeași limbă și religie, provocând reacții aprinse de ambele părți ale Prutului.

În ediția din 9 iulie a emisiunii Cabinetul din umbră de la TV Journal, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România. Acesta a adăugat că, la un moment dat, am fost aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, tradiție și religie cu românii din România. Ambasadorul a Aceasta este într-adevăr o problemă care poate fi hotărâtă doar de poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane.

Dacă vor să dea un sens unei religii, o vor face și nimeni nu poate pune această limbă la îndoială. Apoi, a adăugat: Am pus un alt semn sub întrebarea despre ceea ce Republica Moldova are de spus despre aceeași limbă: avem aceeași limbă, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România.

Reacții și controverse

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a anunțat că ia în considerare solicitarea de clarificări suplimentare până pe 13 iulie. Reacțiile în Republica Moldova și România nu au întârziat să apară.

„Când domnul Ambasador a spus asta la sfârșitul emisiunii, mi-am zis: «Va fi scandal.» Nu există nimic mai sensibil în această parte a Prutului… Nu există nimic mai sensibil…”, a scris Vitalie Călugăreanu, gazda emisiunii „Cabinetul din umbră”, pe 12 iulie, pe rețelele sociale.

Istoricul Alexei Tulbure a reacționat cu un mesaj succint, dar plin de subînțeles: „Excelență, bravo și mulțumesc!”. Jurnalistul Hubert Kscht, citat de Curtea Republicii Moldova, a subliniat într-o declarație scrisă că „comunitățile ruse și române nu au ajuns încă la un acord asupra identității fostei Republici Moldova, iar faptul că Rusia și România au o identitate culturală diferită”.

Acesta a continuat, afirmând că „Moldova și România, dar nu a adoptat încă o identitate constituțională distinctă.”