Bazele americane din România, pe harta țintelor Iranului

Ministerul Afacerilor Externe a respins interpretarea iraniană!

Teheranul a făcut un pas în față: bazele americane din România sunt acum pe harta țintelor. Declarațiile oficiale ale armatei iraniene vin după o escaladare a retoricii militare.

Generalul Mohammad Akraminia, purtătorul de cuvânt al forțelor armate, a subliniat că un nou conflict cu Washingtonul nu se va mai limita la Orientul Mijlociu.

Dacă se declanșează o ofensivă, aria geografică a războiului se extinde dincolo de Asia de Vest. Potrivit agenției Tasnim, orice instalație, echipament sau trupă americană în raza de acțiune a armamentului Teheranului poate deveni țintă legitimă. Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant din Basij, a confirmat că forțele armate renunță la limitările anterioare privind raza rachetelor și selecția obiectivelor.

De acum înainte, nu vor mai exista restricții privind lovirea țintelor.

Avertismentele se înscriu într-un context în care Iranul a transmis deja un mesaj direct către București în martie 2026.

Pe 16 martie, Esmaeil Baghaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Iran, a avertizat România asupra consecințelor deciziei de a pune bazele sale la dispoziția americanilor.

Avertismentul a apărut imediat după ce Parlamentul?

Oficialul a susținut că această mișcare echivalează cu participarea la o agresiune militară împotriva Teheranului și a invocat răspunderea internațională a țării noastre.

Avertismentul a apărut imediat după ce Parlamentul României a aprobat solicitarea de dislocare temporară a unor forțe și echipamente americane pe teritoriul național, în mijlocul crizei din Orientul Mijlociu.

În răspuns, Ministerul Afacerilor Externe a respins interpretarea iraniană, subliniind că România nu este parte a războiului. Printr-un comunicat emis pe 16 martie, MAE a explicat că prioritatea țării este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care s-a pledat încă din prima zi a conflictului.

Diplomația română a adăugat că acordul bilateral din 2006 oferă bazele legale pentru utilizarea continuă a unor baze de către SUA și că sistemul antirachetă găzduit în România are un caracter strict defensiv.

Pe planul publicistic, cotidianul ultraconservator Kayhan a difuzat o avertizare conform cărei instalațiile NATO și americane din „inima Europei” pot deveni ținte ale rachetelor iraniene dacă Washingtonul și Ierusalimul reiau ofensivele. Printre țările enumerate explicit se numără România, Regatul Unit, Italia, Grecia, Albania și Cipru, alături de baza Diego Garcia din Oceanul Indian.

Ziarul Hamshahri, legat de municipalitatea?

Un alt ziar, Hamshahri, legat de municipalitatea teherană, a publicat pe prima pagină o hartă cu bazele americane din nouă state europene, prezentate ca posibile obiective în eventualitatea unui nou război.

Harta includea România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Regatul Unit, Germania, Franța și Portugalia, cu indicații privind localizarea și distanțele aproximative față de Iran. Publicația argumenta că infrastructura militară americană din Europa constituie o țintă legitimă datorită rolului său în sprijinirea operațiunilor în regiunea Orientului Mijlociu.

În România, mai multe facilități sunt implicate în cooperarea cu Washingtonul și în apărarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

Baza Aeriană 57 din Mihail Kogălniceanu funcționează ca unul dintre principalele noduri de sprijin pentru trupele americane în zona Mării Negre. La Deveselu este instalat sistemul american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, integrat în arhitectura de apărare a NATO. De asemenea, Baza Aeriană 71 din Câmpia Turzii a fost inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în luna martie.

Toate aceste tensiuni se produc într-un moment critic al negocierilor între Teheran și Washington, în timp ce administrația Donald Trump studiază lansarea de noi operațiuni militare. Un oficial de rang înalt din Iran a declarat marți pentru agenția Reuters că cele două părți rămân departe de un acord de pace, în ciuda eforturilor de mediere ale Qatarului.

Cerințele Teheranului includ ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz. Atmosfera de tensiune a fost intensificată de loviturile americane noaptea de luni spre marți asupra unor ținte militare pe insula Qeshm, lângă Strâmtoarea Ormuz. Conform surselor americane citate de Reuters, operațiunea a vizat sisteme de apărare antiaeriană și a avut o amplitudine limitată.