Călin Georgescu, câștigător al primului tur al prezidențialelor anulate, suspectat că ar fi condus grup antisistem

Cine sunt complicii lui Călin Georgescu?

Călin Georgescu, reținut în dosar de înșelăciune: Liderul suveranist, acuzat că a coordonat un grup care oferea credite externe iluzorii

Fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, care a obținut victoria în primul tur al scrutinului prezidențial din 2024, ulterior invalidat, se află acum sub suspiciunea că a condus o structură care promitea împrumuturi externe fictive. Această situație pune la risc imaginea sa de adversar integru al sistemului politic existent. Politicianul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore în cadrul unui dosar ce vizează înșelăciunea și constituirea unui grup infracțional organizat.

Liderul mișcării suveraniste din România a fost audiat în ziua de luni de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), după ce au fost efectuate percheziții prelungite la domiciliile mai multor persoane din județul Ilfov, în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, precum și la o adresă situată în Capitală.

Ancheta a pornit în urma unei plângeri formulate de un om de afaceri, care a acuzat că grupul în care, conform concluziilor preliminare, se număra și Georgescu, i-a solicitat, în anul 2021, suma de 1,1 milioane de euro ca avans și garanție pentru un credit de șase milioane de euro, finanțare care nu s-a materializat niciodată. Victima nu a reușit să recupereze nici măcar suma respectivă a avansului. Într-un interviu, victima lui Călin Georgescu a declarat: „Am avut încredere deplină în el. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie.”

În timpul interogatoriului desfășurat la DIICOT, surse judiciare indică faptul că Georgescu nu a formulat nicio declarație. În exterior, zeci de susținători ai politicianului și ai formațiunii AUR au protestat pe trotuarul din fața Parchetului. Printre aceștia se numărau și unii dintre participanții care au blocat traficul în Piața Victoriei în cadrul ultimei vizite a fermierilor la București, eveniment care a avut loc cu o săptămână în urmă.

Cu puțin timp înainte de anunțarea reținerii lui Georgescu, s-au alăturat protestului și deputați AUR, care au avut schimburi tensionate cu forțele de jandarmi. Formațiunea AUR a construit un zid de protecție în jurul lui Călin Georgescu după percheziții, declarând: „Nu ne-am dezis și nu ne vom dezice.”

Mecanismul creditelor fictive și identităților false

Călin Georgescu, împreună cu alte două persoane – un cetățean român și unul italian – se prezentau ca indivizi influenți, dotați cu relații internaționale solide și acces direct la administratori ai unor companii străine care dispuneau de capitaluri semnificative. Oamenilor de afaceri care cautau fonduri pentru extinderea companiilor lor li se sugera posibilitatea de a obține credite de câteva milioane de euro. Totuși, pentru aprobarea acestor finanțări, li se impunea să depună inițial sume considerabile ca garanții. Structura ar fi operat în mai multe state.

Răzvan Leu, persoana vătămată care a depus plângerea ce a declanșat ancheta DIICOT, afirmă că i s-a promis, în 2021, accesul la „o linie de credit destinată unor investiții în afaceri”, oferită de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri. Antreprenor activ în domeniile construcțiilor, agriculturii și imobiliarului, Leu susține că a avut „încredere deplină în Călin Georgescu și în povestea sa. Totul părea să aibă sens și logică”, cu atât mai mult cu cât „acesta avea un plan politic de anvergură”. Întâlnirile dintre suspecți și omul de afaceri au avut loc inițial în București și în județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie.

Procurorii români au solicitat informații autorităților din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția, conform unor surse judiciare citate de Agerpres. La descinderile de astăzi, anchetatorii au descoperit documente de identitate pe numele lui Georgescu care induceau calități înșelătoare. Unul dintre acestea, cu presupusă valoare diplomatică, menționează că ar fi senator al unui presupus Ordin de Malta, o asociație privată din Elveția care nu are nicio legătură cu organizația catolică cu sediul la Roma.

Titlul de senator trecut în dreptul lui Georgescu nu desemnează o funcție în statul Malta și nu conferă niciun statut diplomatic.

Acte false, găsite în vila lui Călin Georgescu, includeau o legitimație de senator de Malta și un pașaport diplomatic al Ordinului Cavalerilor de Malta, emise pe numele său.

Plângerea penală a fost depusă în ianuarie 2024, înainte ca Georgescu să se lanseze oficial în cursa pentru Palatul Cotroceni.

Ascensiunea politică a lui Georgescu a părut fulgerătoare: un candidat aproape absent din presa tradițională a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, beneficiind de o mobilizare masivă pe rețelele sociale.

La scurt timp după validarea rezultatelor, Curtea Constituțională a decis anularea turului, în baza unor suspiciuni de fraudă electorală cauzată de interferențe stăine în procesul de votare.

Acuzațiile formulate public s-au îndreptat spre Rusia, iar o anchetă anunțată atunci nu a fost dusă la sfârșit după aproape doi ani, alimentând vocile conspiraționiste și adâncind fractura din societatea românească.

Cu ce venea totuși Georgescu?

Georgescu nu venea însă cu totul din neant. Lucrase timp de decenii în instituții publice și în organizații preocupate de dezvoltarea durabilă, fusese propus în repetate rânduri pentru funcția de premier și gravita de mai multă vreme în jurul mediilor naționaliste și suveraniste.

Succesul său electoral s-a sprijinit în bună măsură pe imaginea unui om aflat în afara sistemului politic compromis: poza în personaj auster, incoruptibil și necontaminat de combinațiile partidelor tradiționale.

Dacă dovezile de produs al sistemului, prezentate până acum, nu i-au știrbit reputația de alternativă la clasa politică, dosarul care a dus la reținerea sa atacă tocmai centrul acestei construcții.

Procurorii nu investighează acum declarațiile sale politice, care conțin destule derapaje, nici campania electorală, legat de care există suspiciuni de fraude.

DIICOT îl suspectează că și-ar fi folosit relațiile și prestigiul, pe care l-ar fi amplificat prin asumarea unor calități fictive, pentru a păcăli un om de afaceri.

Partenerii lui Georgescu și miza dosarului

Miza dosarului depășește stabilirea Fostul ofițer de poliție Ion Negoescu, trecut, între timp, de la direcția de control intern a poliției DGIPI (fostul UM 0215, „Doi și-un sfart”, considerat multă vreme un serviciu de informații al MAI) la preoție, a fost și el, luni dimineață, la DIICOT. Negoescu, care i-a spus lui Leu că proiectul politic Georgescu îi aparține, l-a însoțit, în 2014, la vizita sa în România, pe ideologul imperialismului rus Aleksander Dughin, susținător al liderului de la Kremlin Vladimir Putin.

La parchetul antitero a ajuns și Ionel Rusen, partenerul român al lui Georgescu în dosarul aflat în lucru. Cazul Leu nu este singurul de acest fel în care apare acest personaj, asociat în firme din transporturi maritime, imobiliare și industrie de apărare: omul de afaceri Ioan Niculae susține și el că ar fi fost înșelat cu mai multe sute de mii de euro de Rusen.

Cine e Ionel Rusen, veriga dintre Călin Georgescu și dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro?

La fel ca și Georgescu, cu care a afirmat că se cunoaște de zece ani și pe care l-a susținut public în campania prezidențială, Rusen a părăsit sediul DIICOT cu destinația arestul central.

Procurorii vor solicita arest preventiv de 30 de zile pentru ambii suspecți, mai ales că există suspiciunea că Georgescu intenționa să părăsească România și să ceară azil în Italia.

De acolo provine și al treilea personaj din dosarul Leu, Massimiliano Arena, presupus reprezentant al unor instituții financiar-bancare și intermediar al creditării lui Leu.

Conform unor mesaje din dosarul de înșelăciune, publicate de PressOne, se observă cum a fost construit „Candidatul” Călin Georgescu: „L-am depersonalizat de tot”.

Dosarul de înșelăciune în baza căruia Georgescu a petrecut noaptea de 21 spre 22 septembrie 2026 în arestul din București este separat de celelalte două cauze în care câștigătorul turului 1 al alegerilor prezidențiale anulate din noiembrie 2024 a fost deja trimis în judecată. Într-una, procurorii îl acuză că, împreună cu Horațiu Potra, ar fi pregătit acțiuni împotriva ordinii constituționale, după anularea alegerilor. Cealaltă privește promovarea cultului unor criminali de război și a ideilor fasciste și legionare. Georgescu respinge acuzațiile.

Cristian Ștefănescu. Articolul „Călin Georgescu: Mitul antisistem în arestul poliției” a apărut prima dată pe spotmedia. ro.