Câtă apă fierbinte se pierde în rețeaua Bucureștiului în fiecare oră?

Unde se duc milioane de litri de apă tratată?

Bucureștiul pierde cantități uriașe de apă caldă în fiecare oră prin rețeaua administrată de Termoenergetica.

Potrivit unui avertisment lansat duminică de ELCEN, sistemul înghite pierderi masive care obligă la introducerea continuă a unor volume impresionante în conducte: nu mai puțin de 1.860 de tone de apă caldă pe oră, adică 1.860.000 de litri.

O cifră alarmantă care trădează defecțiuni majore și instalații lăsate deschise în oraș.

Din cauza avariilor din rețeaua termică, tone de apă se scurg în pământ înainte să apuce să iasă prin caloriferele bucureștenilor. Agentul termic ajunge la destinație complet slăbit, fără presiunea și temperatura necesare pentru a încălzi locuințele.

Practic, o cantitate imensă de apă tratată cu eforturi uriașe de ELCEN se risipește pe drum.

Un exemplu izbitor vine de la CET București-Sud, unde debitul de apă suplimentară sare constant de 900 de tone pe oră — echivalentul a 900.000 de litri.

Care sunt pagubele reale provocate de aceste pierderi?

Doar pentru a petici această zonă cu probleme din rețea, cazanele pompează în permanență aproximativ 15.000 de litri pe minut.

Efectele acestei situații sunt în lanț, avertizează reprezentanții ELCEN:

- Suprasolicitarea stațiilor de tratare a apei, nevoite să prepare volume mult peste orice limită normală. - Un consum uriaș de energie, reactivi chimici și alte resurse tehnologice esențiale. - Uzura accelerată a echipamentelor: pompele și instalațiile auxiliare funcționează la limită, riscând să cedereze sub presiunea cererii excesive. - Instabilitate operațională majoră, cu riscul ca instalațiile să nu mai poată ține pasul cu nevoile reale ale sistemului.

Lovitura se resimte însă dincolo de rețeaua de termoficare. Pentru că centralele ELCEN sunt unități de cogenerare care produc simultan și agent termic, și electricitate livrată Sistemului Național de Energie, criza din București amenință direct și producția de curent electric.

În plus, compania subliniază că simpla decizie a Comisiei Europene privind piața internă nu poate justifica obligarea statului român să suporte costurile uriașe generate de aceste întreprinderi.