Companiile chineze au preferat Spania în detrimentul României pentru fabrici

Ce critici au fost extinse asupra abordării europene a relației cu China?

Relațiile economice dintre România și China reprezintă un subiect complex, marcat de o serie de decizii strategice care, conform analizei făcute de Viorica Dăncilă, ar putea schimba fundamental modul în care țara noastră se poziționează pe scena internațională. Fostul prim-ministru al României a subliniat, într-un interviu recent, că există oportunități nesfrânite pentru economia națională prin atragerea atât a turiștilor, cât și a investitorilor chinezi, însă acestea rămân, în mare parte, neexploatate din cauza unor bariere birocratice și a unei atitudini prudente, uneori excesive, din partea autorităților române.

Un aspect central al discuției a fost dedicat conexiunii aeriene directe dintre cele două capitale. Prezența unui zbor direct București-Beijing a fost descrisă drept o vestită știre pozitivă, dar Viorica Dăncilă a punctat faptul că potențialul acestui traseu nu a fost încă maximizat.

Ea a menționat dificultățile tehnice și logistice cu care s-a confruntat implementarea acestei rute, precum necesitatea unei escala la Zagreb din cauza traseului care traversează peste Marea Adriatică.

Fosta șefă a Guvernului a exprimat regretul că anumite sloturi de zbor au fost vândute sau pierdute, inclusiv cele destinate conexiunilor cu Roma și Londra, considerând că logica din spatele acestor decizii nu este întotdeauna clară.

În opinia sa, acest zbor direct are un rol crucial în apropierea economică a celor două state, transformându-se într-o prioritate strategică pentru România.

Argumentul principal în favoarea intensificării legăturilor cu China se bazează pe discrepanța actuală din politica de vize.

Dăncilă a arătat că, în timp cetățenii români beneficiază de posibilitatea de a călători în China fără a solicita o viză, turiștii chinezi întâmpină dificultăți majore la intrarea în România.

Această asimetrie a condus la o absență aproape totală a turiștilor chinezi pe teritoriul nostru în cursul anului curent. Procesul de emitere a vizelor este descris ca fiind riguros, cu un număr limitat de personal la Ambasada din Beijing capabil să proceseze cererile. Fosta premier a ilustrat impactul economic potențial al unei fluxuri de 100.000 de turiști chinezi, care ar fi vizitat atât litoralul, cât și zona montană.

Acești vizitatori, cunoscuți pentru puterea lor de cumpărare, ar fi generat o creștere semnificativă a consumului în sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele), stimulând totodată industria transportului intern și contribuind la bugetul de stat prin taxe și impozite.

Critica a fost extinsă și asupra modului în care alte țări europene abordează relația cu China. Dăncilă a subliniat că, în timp ce România pare ezitantă, state precum Germania, Franța, Spania și Italia, precum și instituțiile de la Bruxelles, integrează activ cetățenii chinezi în viața publică și economică.

Ea a oferit exemplul Parisului, unde limba chineză este frecvent auzită oficial, reflectând prezența masivă a turiștilor și a cumpărătorilor din Asia de Est.

Această prezență este văzută ca un motor al creșterii economice, deoarece turiștii chinezi au un interes real în a cheltui, iar companiile locale beneficiază de accesul la o piață vastă.

Dăncilă a menționat că, în România, mediul de afaceri este tot mai activ în căutarea partenerilor chinezi, mulți antreprenori români ajungând să se adreseze Casei Româno-Chineze pentru a-și salva afacerile de ani de zile.

Deși se observă o ușoară flexibilizare a criteriilor de acordare a vizelor comparativ cu perioada de acum un an, procesul rămâne unul lent și complicat.

Una dintre cele mai clare exemple de pierdere de timp strategic a fost furnizarea de către companii auto chineze. Fostul premier a explicat că numeroase fabrici de automobile din China, care au început să câștige teren pe piețele globale, și-au exprimat interesul pentru deschiderea de unități de producție în România.

De ce relațiile economice europene cu China sunt văzute ca o contradicție?

Totuși, lipsa unui Dăncilă a specificat că condițiile oferite în Spania s-au dovedit a fi superioare, ceea ce a dus la mutarea investițiilor acolo. Ea a menționat concret cazul Changan, o companie de stat din industria auto, care își pregătește deschiderea unei reprezentanțe în Republica Moldova.

La vizita sa recentă în Moldova, Dăncilă a observat prezența delegațiilor din Franța, Germania și Polonia, ultimul stat menționat având o relație excelentă cu partea chineză, compatibilă cu parteneriatele sale occidentale.

Vicepremierul moldovenea s-a aflat la rând cu o delegație de oameni de afaceri, subliniind că doar România păstrează o atitudine de reținere inexplicabilă.

Perspectiva strategică a fostului premier a fost aceea de a transforma România într-un pol de producție, nu doar într-o piață de desfacere.

Ea a argumentat că instalarea fabricilor în țara noastră ar fi creat locuri de muncă, ar fi revitalizat zonele rurale sau industriale care se confruntă cu stagnarea economică și ar fi adus venituri semnificative la bugetul de stat.

Mai mult, existența unor centre de producție ar fi stimulat dezvoltarea infrastructurii de transport, consolidând poziția României ca poartă de intrare a produselor finit în Uniunea Europeană.

Dăncilă a avertizat că, dacă România continuă să ezite, va rămâne cu resturile, în timp ce alte state se vor bucura de beneficiile principale ale cooperării cu China.

Dinamica actuală a relațiilor economice este marcată de o contradicție percepută la nivel european. Deși Bruxelles-ul încurajează o abordare mai relaxată față de China, statele membre, în special cele mari, își intensifică legăturile bilaterale. Președintele Xi Jinping este în vizită în Statele Unite ale Americii, însoțit de un număr impresionant de lideri de afaceri chinezi, cu scopul declarat de a consolida parteneriatele economice.

Această mișcare globală lasă România într-o poziție de așteptare, ceea ce Dăncilă consideră a fi greu de înțeles, dat fiind faptul că nimeni nu interzice cooperarea.

Domeniile specifice în care o colaborare ar fi posibilă și avantajoasă includ agricultura, producția de utilaje agricole, transferul de tehnologie și sectorul medical. Dăncilă a propus concrete inițiative, cum ar fi construirea de fabrici pentru prelucrarea legumelor și fructelor, însoțite de depozite de stocare, pentru a permite exportul către piața chineză, extrem de vastă.

Un alt exemplu a fost producția de tractoare la costuri reduse, o nișă în care China excellează. Importul de tehnologie avansată este, de asemenea, o oportunitate, având în vedere nivelul ridicat al inovației chineze. Cooperarea în domeniul medical, unde China are o poziție solidă, este alt domeniu promițător.

Cheia succesului rezidă în realizarea primului pas și în stabilirea unei cooperări instituționale solide. Dăncilă a subliniat că parteneriatele exclusive pe plan privat sunt insuficiente; investitorii chinezi au nevoie de garanția că instituțiile românești nu vor crea obstacole administrative. Recent, Bank of China a manifestat interesul de a coopera și de a opera efectiv filiala sa din România, care, deși deschisă, nu a început încă activitatea comercială.

Banca a solicitat discuții la nivel instituțional, evidențiind avantajele dobânzilor mici oferite de sistemul financiar chinez.

Aceste facilități ar putea fi aplicate, de exemplu, în sectorul agricol, prin acordarea de credite la termene lungi și rate scăzute, revitalizând astfel acest sector esențial.

În fața obiecției că o prezență majoră a băncilor chineze ar crea o concurență agresivă pe piața bancară locală, Dăncilă a Concluzia este că România are nevoie de o abordare proactivă, abandonând dublul limbaj și recunoscând potențialul enorm al relației cu China pentru dezvoltarea economică națională.