Curtea de Apel București trebuie să renunțe la numele sălii „Istrate Micescu

Ce alte schimbări impune Legea Vexler?

Tribunalul Arad a dat o lovitură de teacă Curții de Apel București: instanța arădeană a obligat instituția din capitală să schimbe numele unei săli de judecată. Decizia vine în urma aplicării „Legii Vexler”, normă nouă care impune eliminarea din spațiul public a monumentelor și denumirilor dedicate personalităților cu istoric antisemit sau legionar.

Acțiunea a fost declanșată de o asociație non-guvernamentală specializată în combaterea antisemitismului.

Nu e o excepție izolată. În paralel, tribunalul a dispus alte două modificări în spațiul public.

Comuna Vladimirescu, din județul Arad, trebuie să schimbe numele străzii care îi poartă numele lui Nicolae Paulescu. La fel, orașul Odorheiu Secuiesc, din Harghita, va trebui să îndepărteze bustul sculptorului Albert Wass de la locul public.

Ce prevede exact Legea Vexler?

Argumentul instanței este același pentru toate cele trei cazuri: personalitățile respective au avut o poziție antisemită, ceea ce le face incompatibile cu prezența în spațiile publice, conform legislației noi.

Intrată în vigoare la sfârșitul anului 2025, „Legea Vexler” interzice păstrarea în locuri deschise publicului a statuielor, grupurilor statuare sau a plăcilor comemorative dedicate persoanelor care au ocupat funcții de conducere în organizații cu profil fascist, legionar, rasist sau xenofob. Singura excepție o constituie muzeele, unde astfel de monumente pot rămâne expuse.

Asociația pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului şi Legionarismului din Arad a prezentat instanței dovezi clare ale apartenenței politice și ideologice a lui Paulescu, Wass și Micescu la curentul antisemit.

Într-o altă cauză similară, aceeași asociație a cerut eliminarea bustului poetului Octavian Goga dintr-un loc public din Iași. Procesul a devenit însă fără obiect înainte de pronunțarea unei hotărâri finale. Primăria municipiului iașean a intervenit în timpul judecății, ridicând monumentul și mutându-l într-un depozit, astfel încât cererea inițială nu mai era aplicabilă.

Avocatul Bogdan Ionescu, președintele asociației reclamante, a menționat că așteaptă cu răbdare deciziile definitive ale instanțelor superioare, refuzând să comenteze prea mult asupra sentințelor primare. În cazul Curții de Apel București, completul de judecată a stabilit explicit obligația de a demonta sau de a înlătura placa comemorativă dedicată lui Istrate Micescu de la sala E 68 a Palatului de Justiție.

Care e contextul incidentului viral?

De asemenea, instanța a ordonat modificarea denumirii respectivei săli. Curtea de Apel București are la dispoziție un termen de 15 zile, calculat de la momentul comunicării sentinței, pentru a exercita dreptul de recurs.

Contextul acestei decizii este încărcat de semnificații pentru mulți observatori ai sistemului judiciar.

Sala „Istrate Micescu” a fost scena unui incident viral în luna decembrie a anului 2025. La acea vreme, magistrații instanței au organizat o conferință de presă.

În timpul evenimentului, judecătoarea Ionela Tudor, vicepreședinte al curții, care se afla la masă, a verificat telefonul și i-a transmis președintelui instanței fraza „Mă sună Lia”, referindu-se la Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Această remarcă a generat o dezbatere amplă în mediul juridic și public.

Cine a fost Istrate Micescu?

Istrate Micescu (născut în 1881, decedat în 1951) a fost un avocat de renume și a deținut funcția de Ministru al Afacerilor Externe al României în perioada 1937-1938. Cariera sa este marcată de poziții ferme împotriva comunității evreiești. Ideile sale au fost difuzate extensiv în presa legionară, inclusiv în publicația „Porunca Vremii”. Micescu a fost membru activ al Asociației Avocaților Români Creștini, organizație care a promovat ideea excluderii juristilor evrei din Baroul București.

Pe data de 20 septembrie 1937, publicația „Porunca Vremii” a publicat pe prima pagină un material intitulat „Referendum”, care aborda „marea problemă de existență națională” legată de eliminarea evreilor. În acest interviu, Istrate Micescu, descris ca „decanul Baroului de Ilfov” și președintele asociației avocaților creștini, a afirmat că nu este nevoie de demonstrații suplimentare, deoarece evidențele sunt clare.

Micescu descria invazia evreiască ca fiind o problemă biologică, comparând-o cu paraziții care afectează organismele în perioadele de transformare profundă.

El susținea că lupta antisemită era o metodă eficientă de combatere a comunismului și a antinaționalismului, argumentând că dacă evreii nu ar fi fost incapabili de a fi naționaliști, ei nu ar fi fost partizani ai comunismului, iar românii nu ar fi fost antisemiți.