Daniel David: Analfabetismul funcțional reprezintă un risc major pentru securitatea națională

Cum afectează injectarea resurselor criza educațională și apărarea națională?

Crisisă educativă și amenințare strategică: Ex-fostul ministru Daniel David avertizează că analfabetismul funcțional erodează apărarea națională

Publicat pe 08-09-2026 la ora 13:01 și actualizat la 13:15, acest demers editorial analizează reacția fostului titular al portofoliului educațional, Daniel David, în urma publicării rezultatelor testelor internaționale PISA din 2025. Într-o declarație transmisă marți printr-un mesaj pe blogul său personal, David a subliniat gravitatea situației, susținând că datele recente validează ipoteza conform căreia lipsa competențelor de bază constituie o vulnerabilitate critică pentru stat.

Analizând comparația dintre edițiile din 2022 și 2025 ale programului PISA, fostul ministru constată o deteriorare clară a indicatorilor români. Această tendință descendentă confirmă temerile exprimate anterior în cadrul Diagnosticului Ministerial QX, document elaborat în timpul mandatului său, care identifica analfabetismul funcțional ca pe un factor de risc pentru securitatea națională.

Această evaluare a consolidat, de asemenea, justificarea includerii acestui concept în Strategia Națională de Apărare a Țării.

Definiția oferită de David pentru analfabetismul funcțional este una pragmatică: este vorba despre incapacitatea indivizilor de a aplica în mod eficient abilitățile dobândite la un nivel elementar, esențial pentru integrarea în viața cotidiană, în structurile societății sau în mediul socio-economic.

Un alt aspect central al analizei este critica adusă modului în care resursele sunt injectate în sistem. David argumentează că alocarea fondurilor într-o infrastructură educațională care nu a suferit reforme fundamentale, de tip paradigmatic, generează disfuncționalități. El punctează în special cazul burselor de merit acordate elevilor cu o medie de 5,00, considerând că această practică afectează negativ atât raționalitatea cheltuielilor bugetare, cât și calitatea procesului didactic.

Fragmentarea claselor și a școlilor este, de asemenea, menționată ca o sursă de anomalii.

Conform viziunii fostului ministru, recuperarea decalajelor acumulate și refacerea sănătății sistemului educațional sunt imposibile fără implementarea transformărilor structurale descrise în Programul Ministerial de Reforme QX. În domeniul preuniversitar, el identifică adoptarea paradigmei PISA și a modelului specific Școlilor QX drept traseul corect.

52% dintre elevi nu au atins nivelul de bază!

Această abordare ar deschide, în opinia sa, ușa către o alocare rațională a fondurilor, cum ar fi creșterea finanțării proporțional cu angajamentele asumate legal sau public.

Contextualizarea cronologică a acestor evenimente arată că, în perioada în care Daniel David a deținut funcția de ministru, a fost elaborat Diagnosticul Ministerial QX.

Pe baza acestuia, a fost inițiat Programul Ministerial de Reforme QX, al cărui proces de implementare a debutat în anul școlar 2025-2026, începând cu luna septembrie.

Datele numerice detaliate din raportul PISA 2025 evidențiază o stare de fapt îngrijorătoare, mai ales în secțiunea de matematică. România a obținut un scor de 419 de puncte, situându-se sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Comparativ, la testarea din 2022, punctajul României fusese de 428 de puncte, în timp ce media OECD era de 480 de puncte.

În ceea ce privește nivelul de bază (nivelul 2), 52% dintre elevii români nu au atins acest prag, plasându-se astfel în categoria analfabetismului funcțional. Ca comparație, media OECD pentru acest segment este de 35%. De asemenea, ponderea elevilor cu performanțe superioare (nivelurile 5 și 6) este de 4% în România, față de o medie OECD de 8%.

Situația din domeniul lecturii prezintă o imagine similară. Scorul României în 2025 este de 413 de puncte, sub media OECD. În 2022, România avea 428 de puncte, iar media OECD era de 482. Aici, 48% dintre elevi nu ating nivelul de bază, depășind media OECD de 31% pentru analfabetismul funcțional. Doar 1% dintre elevii români au obținut performanțe la nivelurile 5/6, comparativ cu 6% la nivel OECD.

În disciplina științe, România a înregistrat 425 de puncte în 2025, sub media OECD.

La testarea anterioară din 2022, punctajul era de 428, iar media OECD de 491. La nivel de bază, 46% dintre elevi nu au atins pragul minim, în timp ce media OECD pentru această categorie este de 26%. Performanțele ridicate (nivelurile 5/6) sunt atinse de 2% dintre elevii români, față de 7% în media OECD.

Un ultim aspect crucial menționat de Daniel David privește inegalitatea socială. La PISA 2025, în România, diferența de scor între elevii avansați socioeconomic și cei defavorizați este de 122 de puncte. La nivelul OECD, acest decalaj este de 85 de puncte, subliniind o disparitate semnificativă în sistemul românesc.