Datoria externă a României atinge pragul de 235 de miliarde de euro

Datoria externă a României a atins 235 de miliarde de euro!

Situația financiară externă a României se află sub o presiune constantă, evidențiată de creșterea continuă a obligațiilor asumate față de restul lumii.

Conform celor mai recente statistici oficiale, volumul total al datoriei externe a țării s-a apropiat de cifra de 235 de miliarde de euro, marcând o evoluție ascendentă în cursul anului 2026.

Această tendință de creștere a fost documentată de Banca Națională a României (BNR), instituția care a publicat datele privind poziția externă a statului român. La data de 31 iulie 2026, soldul agregat al datoriei externe s-a situat la 234,879 miliarde de euro.

Comparativ cu nivelul înregistrat la finalul anului anterior, adică la 31 decembrie 2025, când suma era de 228,463 miliarde de euro, se observă o majorare netă de 6,416 miliarde de euro.

Acest avans corespunde unei creșteri procentuale de aproximativ 2,8% în intervalul de șapte luni analizat, conform surselor citate de publicația Capital.

Analizând structura detaliată a acestor obligații, constatăm că, dacă excludem din calcul instrumentele financiare de natură a investițiilor directe, datoria externă propriu-zisă a atins nivelul de 181,207 miliarde de euro. Această componentă a crescut față de 176,940 miliarde de euro înregistrate la închiderea exercițiului financiar 2025.

Pe de altă parte, creditele intra-grup asociate investițiilor directe au cunoscut, de asemenea, o dinamică pozitivă, ajungând la 53,672 miliarde de euro, în sus de 51,523 miliarde de euro consemnate în luna decembrie a anului trecut.

Una dintre cele mai semnificative mișcări înregistrate de autoritatea monetară națională vizează categoria datoriei externe pe termen scurt. Această rubrică a experimentat o expansiune notabilă, ajungând la 52,669 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie, față de 48,148 miliarde de euro la finalul anului precedent.

Astfel, în primele șapte luni ale anului 2026, soldul datoriei pe termen scurt s-a mărit cu 4,521 miliarde de euro, o creștere care reprezintă un salt de aproximativ 9,4%.

În contrast cu această accelerare, datoria externă pe termen lung a urmat un ritm de creștere mai moderat. Soldul acestei categorii s-a stabilit la 182,210 miliarde de euro la 31 iulie, comparativ cu 180,315 miliarde de euro la finalul lui 2025. Diferența pozitivă înregistrată aici este de 1,895 miliarde de euro, indicând o presiune mai mică asupra fluxurilor de capital pe orizonturi îndepărtate.

Toată economia românească plutește pe datorie externă!

Nu doar sectorul privat sau întregul sistem economic este afectat de această dinamică, ci și administrația publică centrală și locală. Datele BNR relevă că datoria externă a administrației publice a urmat aceeași direcție ascendentă în primele șapte luni ale anului.

La 31 iulie 2026, această valoare a atins 127,451 miliarde de euro, în sus de 125,622 miliarde de euro înregistrate la finalul lui 2025. Creșterea absolută este de 1,829 miliarde de euro.

În interiorul acestei sume, titlurile de natura datoriei constituie o pondere majoritară, evaluată la 86,096 miliarde de euro, în timp ce împrumuturile se situează la 25,112 miliarde de euro.

Pentru restul sectoarelor economice, datoria externă a avansat de la 33,177 miliarde de euro la 35,005 miliarde de euro. În special, pentru societățile care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale, soldul a crescut de la 14,967 miliarde la 15,525 miliarde de euro.

În ceea ce privește costurile suportate pentru serviciul datoriei externe, România a înregistrat o cheltuială semnificativă în perioada ianuarie-iulie 2026.

Totalul plăților pentru serviciul datoriei externe a ajuns la 55,740 miliarde de euro. Din această sumă, cea mai mare parte, respectiv 42,953 miliarde de euro, a fost destinată rambursării sau plății dobânzilor aferente datoriei externe pe termen scurt. Pentru datoria pe termen lung, au fost înregistrate plăți de 12,787 miliarde de euro.

BNR precizează că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,7% în primele șapte luni ale anului curent, înregistrând o scădere față de nivelul de 18,4% consemnat pe parcursul întregului an 2025.

Un aspect critic al analizei financiare externe îl reprezintă capacitatea rezervei valutare de a acoperi obligațiile pe termen scurt. Indicatorul care măsoară acoperirea datoriei externe pe termen scurt prin rezervele valutare, calculat la valoarea reziduală, a scăzut la 91,4% la sfârșitul lunii iulie, față de 104,4% la 31 decembrie 2025.

Această reducere sub pragul de 100% sugerează o tensiune crescută în lichiditățile disponibile pentru servirea imediată a datoriei.

De asemenea, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii, un alt indicator cheie de reziliență macroeconomică, a coborât la 5,7 luni la 31 iulie 2026, în comparatie cu 6 luni la sfârșitul anului precedent.

Aceste date subliniază necesitatea unei monitorizări riguroase a echilibrului extern al României într-un context de creștere continuă a obligațiilor financiare externe.