Germania avertizează: Rusia ar putea ataca și alte state după Ucraina

Unde duc planurile ascunse ale Kremlinului?

Berlinul trage un semnal de alarmă ferm: ambițiile teritoriale ale Moscovei s-ar putea extinde cu mult dincolo de granițele Ucrainei.

Diplomația germană indică fără ocolișuri că obiectivele strategice ale Kremlinului vizează și alte state.

Johann Wadephul, un oficial de rang din politica externă a Germaniei, a menționat explicit că Georgia, Republica Moldova și cele trei țări baltice s-ar afla pe lista potențialelor ținte ale Rusiei.

Totodată, el a subliniat că Berlinul ar resimți consecințe directe dacă un aliat din NATO ar fi lovit, amintind că Germania însăși se confruntă deja cu presiuni constante și atacuri hibride, conform relatărilor dpa și Agerpres.

Privind în urmă la contextul izbucnirii conflictului, Wadephul a punctat într-o intervenție pentru postul ntv că, înainte de război, Rusia întreținea relații cordiale cu Kievul, nu era amenințată de nimeni și profita din plin de contracte avantajoase cu economii puternice, inclusiv cea a Germaniei. O asemenea lejeritate strategică sugerează că Moscova a pus la cale de multă vreme planuri mult mai ample pentru noua așezare a Europei.

Ce se întâmplă cu granițele NATO?

Întrebat ce înseamnă exact aceste mutări, oficialul german a amintit de discursurile în care Vladimir Putin numea prăbușirea Uniunii Sovietice drept cea mai mare catastrofă a secolului trecut. Raționamentul e simplu: dacă destrămarea URSS a fost un eșec istoric, atunci obiectivul Moscovei este să dea timpul înapoi și să-și refacă vechea sferă de influență.

Această refacere a imperiului ar înghiți nu doar Ucraina, ci și Georgia, Republica Moldova și spațiul baltic. Cum țările baltice fac parte din Uniunea Europeană și din scutul NATO, Germania s-ar trezi atrasă automat într-o criză de securitate în regiune.

Wadephul a insistat pe ideea de apărare colectivă, arătând că Berlinul nu va aștepta ca propriul teritoriu să fie bombardat pentru a reacționa. O încălcare a frontierelor unor parteneri precum Polonia, Estonia, Letonia sau Lituania ar însemna o lovitură directă și pentru Germania.

De altfel, ministrul a amintit că atacurile neconvenționale sunt deja o certitudine: a dat exemplu incidentul din august cu drona plină de explozibili găsită pe pista aeroportului Leipzig/Halle printre avioanele cargo ucrainene, dar și atacurile cibernetice îndreptate spre infrastructura critică germană.

Cum leagă Berlinul clima de conflicte?

Într-o altă notă, dar cu o miză la fel de mare, Wadephul a vorbit marți, la Berlin, la o conferință despre climă și securitate. Avertismentul său a fost că încălzirea globală are puterea de a arunca în aer arhitectura mondială a securității și de a provoca noi valuri masive de migrație.

Efectele de domino ale acestor fenomene pot alimenta crize alimentare grave, radicalizare și terorism.

Politicianul conservator a explicat că seceta și lipsa hranei destabilizează statele fragile, transformându-le în terenuri fertile pentru extremism, în timp ce presiunea migrației spre Occident crește exponențial.

Amintind că fenomenul meteorologic Super El Niño pune în pericol sute de mii de vieți, el a cerut investiții serioase în combaterea schimbărilor climatice, văzute ca o garanție pentru propria siguranță a Germaniei.

Nu în ultimul rând, ministrul a criticat scumpirea globală a cerealelor și a acuzat Rusia că lovește navele cu produse agricole în Marea Neagră, sabotând aprovizionarea unor populații întregi dependente de importuri. Dacă Rusia va relua bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, sursele locale regenerabile ar putea deveni o salvare esențială, fiind mult mai greu de distrus și imune la șocurile prețurilor fosile, a conchis șeful diplomației.