Mirabela Grădinaru: „Să vedem copilul dincolo de ecran

Părinții nu au întotdeauna Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar putem rămâne aproape!

Dezbaterile despre sănătatea mintală în epoca digitală au fost în centrul atenției la o conferință organizată de Q Magazine, unde s-a analizat impactul rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra capacității de concentrare și asupra dependenței de tehnologie. În acest cadru, Mirabela Grădinaru, partenera șefului statului, a subliniat importanța unei perspective mai empatică în relația dintre adulți și minori, insistând totodată pe necesitatea de a reduce stigmatizarea afecțiunilor psihice.

Medici, psihologi, educatori și activiști ai societății civile au evidențiat creșterea îngrijorătoare a problemelor emoționale și comportamentale în rândul tinerilor.

Conform afirmațiilor Mirabelei Grădinaru, conversația despre efectele tehnologiei asupra celor mici nu trebuie să se limiteze la interdicții, ci trebuie să se concentreze pe găsirea unor metode prin care copiii să poată duce o viață echilibrată într-o lume dominată de inovații tehnologice. Consider că discuția nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ținem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?», a precizat partenera președintelui într-un mesaj video.

De asemenea, a abordat dificultățile cu care se confruntă părinții și necesitatea de a înțelege mai profund ce se ascunde în spatele comportamentelor copiilor.

Părinții nu au întotdeauna Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape.

Să vedem copilul dincolo de ecran, a explicat partenera președintelui în cadrul conferinței.

Ea a menționat că ceea ce pare a fi un timp excesiv petrecut pe telefon poate fi de fapt o nevoie de apartenență la un grup, o comparație, teama de a fi exclus, singurătate sau, pur și simplu, un loc în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă.

În plus, a subliniat că limitele sunt necesare, dar că acestea trebuie însoțite de dialog și înțelegere. „Copiii au nevoie de adulți care să le ofere repere și siguranță, dar cred că limita funcționează cel mai bine atunci când nu vine singură, ci împreună cu explicația, cu răbdarea și, mai ales, cu relația”, a declarat partenera președintelui.

Mirabela Grădinaru: E nevoie de implicarea specialiștilor, școlii și familiei!

Ea a afirmat că discuțiile despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților trebuie să țină cont și de mediul în care aceștia cresc: Când vorbim despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, să nu discutăm doar despre ce trebuie să facă ei diferit.

O lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparația este la un gest distanță.

În acest context, partenera șefului statului consideră că un sprijin valoros pe care adulții îl pot oferi unui copil este crearea unui spațiu sigur în care acesta să se poată exprima fără teama de a fi judecat: „Poate că una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: «Mi-e greu», «Mi-e frică» sau, pur și simplu, «Nu știu ce se întâmplă cu mine»”.

În mesajul său, Mirabela Grădinaru a susținut că este nevoie de implicarea specialiștilor, a școlii și a familiei, dar și de schimbarea modului în care societatea privește sănătatea mintală. Avem nevoie de specialiști, de profesori pregătiți și de părinți informați, dar, înainte de toate, a explicat în același mesaj.

Partenera președintelui a transmis că solicitarea de ajutor nu trebuie privită ca un semn de slăbiciune: Un copil care cere ajutor nu este un copil slab.

Un părinte care cere ajutor nu este un părinte care a eșuat. Și un om care spune că nu este bine nu ar trebui să simtă că trebuie să se ascundă.

Specialiștii avertizează asupra efectelor dependenței de ecrane.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale prezentate a fost fenomenul numit „nomofobie”, asociat dependenței de tehnologie, potrivit Q Magazine. Potrivit datelor prezentate de neurologul Jan Martin Stransky, „peste jumătate din adolescenți și-ar dona mai degrabă o parte a corpului, decât să renunțe la digital”.