Moldova semnează acorduri cu Ucraina, România rămâne în urmă

„Hub” — cuvântul magic al clasei politice?

În timp ce Republica Moldova semnează acorduri regionale de patronat cu Ucraina, România amână deciziile în grupuri interministeriale sterile.

Generalul Dorin Toma sună o alarmă: în timp ce în București discursul triumfalist sugerează că suntem un centru logistic și de securitate, în realitate riscăm să fim doar un simplu furnizor de rute logistice, fără dividende economice.

România trăiește pe discursuri mari și cuvinte mari, dar în realitate au prea puțină acoperire.

Generalul (r) Dorin Toma, fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale de Sud-Est al NATO între anii 2022 și 2025, pune degetul pe rana.

El o spune cu un subiect și predică că, în timp ce autoritățile se lăudă că România va fi un centru de securitate al UE în Marea Neagră, un centru energetic sau logistic pentru reconstrucția Ucrainei, în realitate noi ne intensificăm pe loc.

Cobul energetic pe care l-am fost de ceva timp, deși exploatarea gazelor din Marea Neagră nu a început încă, sperăm că rușii nu ne vor provoca probleme.

Vorbim despre importanța unui coridor vertical cu jumătate de gură, iar vara trecută am importat energie de unde am putut, cu perspectiva de a intra într-un black-out în fiecare noapte, spune generalul.

Generalul Dorin Toma, un inamic declarat al limbajului din lemn cu care funcționează autoritățile chiar și atunci când este prins în afaceri nefinite, explică ce ar însemna pentru România să fie, în adevăratul sens al cuvântului, un centru logistic pentru Ucraina. În opinia lui, procesul de reconstruire a Ucrainei a început deja, dar va dura decenii.

Pe fondul pasivității sale proverbiale și lipsei de inițiativă, România riscă, ca și în alte cazuri, să nu poată beneficia de acest post și să lase alte state să beneficieze.

„Hub” — cuvântul magic al clasei politice

„Hub” a devenit unul dintre cuvintele preferate ale noului limbaj lemn al clasei politice și administrației românești

„Hub” a devenit unul dintre cuvintele preferate ale noului limbaj lemn al clasei politice și administrației românești. Dar ce ar însemna să devină un centru logistic și economic? Să participăm în mod consecvent la reconstrucția Ucrainei? Chiar dacă nu suntem pe deplin conștienți, reconstrucția Ucrainei a început deja și este un proces incredibil de complex. Nu e vorba doar de reconstrucția clădirilor, a drumurilor și a podurilor distruse de război.

Este un proces mult mai larg, care implică reconstrucția infrastructurii și reluarea activității economice, transformarea industriei, modernizarea statului și reintegrarea populației. Probabil că va dura o generație, spune el.

Mecanismul de patronaj regional, marea oportunitate neutilizată

București, adaugă generalul, a fost invitat de Kiev să se implice cât mai mult posibil și ar trebui să o facă fără ezitare.

Unul dintre mecanismele pe care autoritățile ucrainene le promovează cu forță este patronatul regional.

Statele partenere sunt invitate să își asume rolul de sprijinire a reconstrucției anumitor comunități, orașe și regiuni. Mai multe țări europene au înființat deja astfel de parteneriate cu autoritățile locale ucrainene. Alții sunt interesați de o astfel de cooperare economică.

Se consideră că, în ciuda experiențelor pozitive, potențialul acestui mecanism rămâne insuficient exploatat. România ar putea colabora îndeaproape cu autoritățile ucrainene, inclusiv cu autoritățile locale.

Construirea unui astfel de parteneriat teritorial ar putea asigura o influență pe termen lung.

Aceasta va conduce la stabilirea unor legături directe cu autoritățile locale, va asigura o mai bună înțelegere a nevoilor comunităților și va putea garanta participarea timpurie la pregătirea proiectelor.

Astfel, implicarea economică, inclusiv acordarea de contracte, poate fi facilitată, consideră generalul Dorin Toma.