Moscova atacă diplomația română: Avertismente privind portul Giurgiulești și acuzații de „manipulare

De ce a pus Moscova România în vizor?

Tensiunile dintre România și Federația Rusă au atins un nou punct critic.

Într-o serie de declarații virulente, Iuri Pilipson, un oficial de rang înalt din diplomația rusă, a lansat un atac direct la adresa Bucureștiului, vizând în special rolul României în Republica Moldova și controlul asupra infrastructurii portuare de la Giurgiulești.

Într-un interviu acordat agenției oficiale TASS, Pilipson a susținut că România orchestrează o campanie mediatică agresivă pentru a impune ideea unirii cu Republica Moldova. În viziunea sa, acest demers ar fi o construcție artificială, menită să creeze iluzia unui sprijin popular masiv. Pentru a-și susține argumentația, oficialul rus a invocat datele recensământului din Republica Moldova, subliniind că 76,7% din populație s-a autodefinit ca fiind moldovenească, în timp ce doar 8% s-au declarat români.

Concluzia sa? Cetățenii de peste Prut ar respinge, în realitate, abandonarea propriei identități naționale.

De ce a devenit portul Giurgiulești un punct critic în relația cu Moscova?

Un alt punct nevralgic al discursului rusesc vizează Portul Internațional Liber Giurgiulești. Moscova nu privește achiziția operatorului portuar de către autoritățile române ca pe o simplă investiție logistică, ci ca pe un instrument de „reunificare economică” forțată. Mai mult, Pilipson a emis un avertisment voalat: România, prin statutul său de membru NATO, ar putea transforma acest nod strategic într-o bază de sprijin împotriva intereselor rusești.

Oficialul a insinuat chiar că portul este deja utilizat pentru tranzitul de mărfuri către Ucraina, inclusiv pentru aprovizionarea forțelor armate ucrainene, acuzând astfel Bucureștiul de implicare directă în conflict.

Pe lângă aceste dispute bilaterale, oficialul rus a profitat de ocazie pentru a critica sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, catalogându-le drept măsuri „antiruse” și ilegitime. Pilipson a susținut că restricțiile se întorc ca un bumerang împotriva economiilor europene, fără a reuși însă să clintească poziția Kremlinului. Această retorică agresivă survine într-un climat de ostilitate profundă, alimentat de războiul din Ucraina și de ancorarea fermă a României în structurile euro-atlantice, relațiile dintre cele două capitale fiind, în prezent, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.