Moscova lansează o nouă campanie de propagandă digitală spre cetățenii europeni și România

Ce vizează campania moscovite?

Moscova a demarat o ofensivă de propagandă digitală, concentrată în special pe platforma X, cu scopul de a influența opinia publică din Europa. Inițiativa, detectată de Centrul pentru Comunicare Strategică din Ucraina, are ca obiectiv direct cetățenii europeni, folosind mesaje repetitive și manipulatoare.

Nucleul campaniei este sloganul „Rusia nu este inamicul meu”, amplificat prin hashtagul #RussiaIsNotMyEnemy. Analizatorii ucraineni susțin că acest val de conținut, predominant generat prin inteligență artificială, reflectă o ingerință coordonată și malițioasă în spațiul informațional al Uniunii Europene.

Care este mesajul central și hashtagul?

Valul curent de postări a început, cel mai probabil, pe 22 septembrie și se extinde în prezent. Majoritatea contribuțiilor au fost create algoritmic și ilustrați cu grafice sintetice. Deși mulți utilizatori au folosit hashtagul specific, setul de date include și postări fără etichetă sau clipuri video produse cu IA.

Un element distinctiv al strategiei este simularea unei personalizări locale: textele sunt redactate în numele unor cetățeni din diverse state membre ale UE, folosind formulări standardizate precum: Sunt din [țara europeană], apreciez cultura rusă și nu văd Rusia ca pe un inamic. Alte variante includ: Ca cetățean al [țării], consider că inamicul meu este UE (sau Ucraina, NATO, SUA, Israelul), nu Rusia. Exemple emoționale: Sunt o femeie din [țara] și mamă a doi băieți. Nu doresc să ajungă în tranșee.

Rusia nu este inamicul meu.

Cum se simulează personalizarea locală?

Imaginile generate de IA sunt concepute pentru a întări anumite narative politice: Rusia este prezentată ca o putere europeană pașnică și robustă, în timp ce liderii europeni sunt portretizați ca oficiali corupți dornici să declanșeze un conflict, trimițându-și propriile populații pe front. Se insistă asupra ideii că Ucraina ar fi o națiune dominată de nazism și un adversar al Europei. Graficile includ adesea caricaturi ale politicienilor occidentali, alături de simboluri tradiționale ale Rusiei, precum ursul sau tinerețea feminină idealizată.

Participarea la această mișcare a fost confirmată chiar și de surse oficiale, inclusiv Ambasada Rusiei din Țările de Jos.

Ce vizual și narativ politic sunt folosite?

O parte importantă a conturilor implicate prezintă trăsăturile tehnice specifice robotelor automate, indicând o structură organizată de distribuție.

Deși actualul val de activitate digitală este intens, precedentul acestui tip de campanie poate fi găsit în Italia, încă din iunie 2024.

Atunci, orașul Verona a fost acoperit cu aproximativ 200 de panouri publicitare afișând o strângere de mână în culorile drapelelor rus și italian, însoțită de sloganul „La Russia non è il mio nemico!”.

Cum s-a confirmat structura organizată?

Această tactică de a duce mesajul de pe rețelele sociale pe stradă sugerează o strategie multiplataformă de penetrare a conștiinței publice.

România nu a scăpat de această atenție propagandistică.

Ce precedente există?

O platformă specializată în monitorizarea activității din mediul online a înregistrat mii de postări pro-ruse pe TikTok în perioada cuprinsă între august și prezent, conform datelor furnizate de G4 Media.

Un exemplu remarcabil a fost publicat pe 9 septembrie de utilizatorul Cristi (constantinalexan312), care a încărcat o imagine generată de AI.

De ce România e în centrul atenției?

Aceasta arată două mâini care se strâng, cu un fundal divizat: în stânga, steagul României alături de un peisaj montan cu o biserică de lemn; în dreapta, steagul Rusiei, turnurile Kremlinului și Catedrala Sfântul Vasile.

Textul suprapus, care conține erori gramaticale, afirma: „Rusia nu e dușmanul meu. Două popoare, aceeași cultură și aceiași oameni. Respect și prietenie”.

Alt cont, SKISORTV🇷🇺, promova similar ideea că Rusia și România nu se află în stare de ostilitate.

Care sunt consecințele?

Aceste exemple demonstrează cum mesajul central al campaniei moscovite este adaptat local, pentru a rezona cu identitatea națională a fiecărei țări vizate.

Această campanie de propagandă digitală, cu un impact semnificativ asupra conștientizării publice, ridică întrebări privind securitatea informațională și necesitatea unor măsuri de contracarare în rândul instituțiilor europene și românești.