Pădurea Craiului devine a șaptea destinație ecoturistică a României

A fost anunțată pe Facebook zona ecoturistică a Pădurii Craiului?!

Pădurea Craiului a fost declarată oficial a șaptea zonă ecoturistică recunoscută în România, anunț făcut de ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, miercuri, 7 octombrie. Această designare acoperă localitățile Măgești, Vadu Crișului, Șuncuiuș, Bratca, Bulz, Remeți, Căbești și Roșia, toate în județul Bihor. Recunoașterea va dura trei ani, ranging de la semnarea documentului.

Ministrul a subliniat că acest titlu nu e doar o distincție simbolică.

Este dovada aplicării unui model integrat: protejarea mediului, valorificarea patrimoniului cultural și natural, implicarea comunităților locale și creșterea economică durabilă trebuie să meargă de mână. O zonă turistică de succes nu se face doar pe frumusețea peizajului. Trebuie să aibă administrare eficientă, infrastructură adecvată, servicii de calitate și o strategie de promovare coerentă și constantă.

Pe pagina sa oficială de Facebook, Darău a spus că trecerea către un turism responsabil nu se limitează la promovarea locurilor frumoase. E vorba de construirea în jurul acestora de destinații competitive, recunoscute și ecologicamente conștiente. A adăugat că dezvoltarea turistică trebuie să genereze beneficii tangibile pentru populația locală: noi locuri de muncă, sprijin pentru antreprenorii indigeni și o parte din venituri să rămână în comunitate, contribuind la creșterea sălbatică a nivel local.

Conform specificațiilor MEDAT, o zonă ecoturistică trebuie să îndeplinească, lângă criteriile turistice standard, principii suplimentare. Printre acestea: elaborarea unei imagini de marketing responsabil, fără exagerări și cu așteptări realiste la vizitatori; dominarea afacerilor gestionate prin practici durabile; existența de mecanisme concrete de susținere a comunităților locale, inclusiv programe de educație și informație despre conservarea mediului naturale; precum și aplicarea de măsuri tangibile pentru protejarea biodiversității și ecosistemele regionale.

În prezent, România are şase alte zone cu acest statut, fiecare cu perioadă de validitate specifică. Ținutul Zimbrului – Parcul Natural Vânători, din Neamț, va menține recunoașterea până în 2028.

Eco Maramureș – Mara – Cosău – Creasta Cocoșului, din Maramureș, este valabil până în 2029. Țara Dornelor, din Suceava, și Vama Buzăului, din Brașov, au statutul asigurat până în 2026. Țara Hațegului, din Hunedoara, va fi recunoscută ca zonă ecoturistică până în 2027.

Biodiversitatea și peșterile Pădurii Craiului impresionează, nu?

Băile Tușnad și zonele imprejurimi, din Harghita, au garantat această distincție până în anul 2026.

Pădurea Craiului, cu biodiversitatea sa remarcabilă, peisajele carsice, peșterile, pădurile virgine și tradițiile locale bine păstrate, reprezintă un exemplu potrivit pentru aplicarea acestui model. Zona nu atrage doar prin frumusețea sa naturală.

Atrage și prin eforturile concertate de administrare locală, ONG-uri și fermieri pentru a promova un turism care să respecte echilibrul ecological.

Inițiative precum semnalizarea drumburilor de șosă, rehabilitarea cazanelor tradiționale ca unități de cazare și organizarea de festivaluri etnice au consolidat imaginea sa ca destinație autentică și responsabilă.

Decizia de a include Pădurea Craiului printre zonele ecoturistice recunoscute reflectă o tendință națională spre o gestionare mai conștientă a resurselor naturale și culturale. Autoritățile speră ca acest pas să încurajeze alte zone să urmeze exemplul, prin adoptarea de politici care să pună accent pe durabilitate, inclusivitate și respect pentru mediinul.

Se așteaptă ca, prin intermediul acestei designări, să crească fluxul de vizitatori interesati de experiențe autentice, reducând în același timp presiunea asupra zonele turistice supraccopate.

Prin menținerea acestor standarde pe termen lung, România are potențialul să devină un model în Europa pentru un turism care să profite atât vizitatorilor, cât și locuitorilor, fără să compromite viitorul ecosistemelor sale unice.