Românii din Ucraina bat la ușă: București, salvează-ți școlile!

Ce ascunde proiectul 16119?

Comunitățile românești din Odesa, Cernăuți și Transcarpatia trimit un semnal clar către București: interviți acum. Cer implicarea directă a statului român în dezbaterile legislative din Kiev.

Miza? Salvarea sistemului de învățământ românesc, amenințat de un nou pachet normativ. Autoritățile de acasă sunt chemate să modifice un proiect de lege care se află în stadiul final de adoptare.

Dacă nu se face nimic, caracterul românesc al școlilor se va eroda progresiv. Inițiativa vine însoțită de un dosar solid, de 14 pagini, cu amendamente și argumente juridice, conform agenției BucPress Cernăuți.

Totul se învârte în jurul proiectului de lege 16119, depus în Rada Supremă pe 1 octombrie 2026.

Actul vizează revizuirea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și a popoarelor indigene. Ritmul alert al dezbaterilor a stârnit îngrijorare. Comisia parlamentară pentru educație, știință și inovare a votat în unanimitate, pe 6 octombrie, adoptarea legii atât în primă lectură, cât și în forma finală.

Consultare formală sau reală?

Deși semnatarii memoriului recunosc că există clauze favorabile minorităților, ele subliniază că textul nu garantează supraviețuirea rețelei de școli cu predare în limba română.

O critică majoră vizează caracterul formal al consultării.

Reprezentanții comunității susțin că, deși textul a fost prezentat înainte de înregistrarea oficială, timpul acordat pentru feedback a fost insuficient.

Documentul oficial precizează că minoritatea română nu a putut exprima integral opiniile sale, fiind solicitată doar o aprobare de procedură, nu o contribuție substanțială la rafinarea textului.

Ulterior, organizațiile implicate au realizat o analiză comparativă, identificând punctele care necesită corectare.

Școli ucrainofone: ce riscă comunitățile românești din Ucraina?

Preocuparea centrală: școlile românești riscă să devină gradual bilingve sau majoritar ucrainofone, româna rămânând opțională doar pentru anumite materii.

Părinții vor menținerea integrității școlii, nu doar a unei simple clase cu accent pe limba maternă. Formularea „alături de limba de stat” din proiect stârnește temeri mari. Există un mecanism prin care două treimi dintre părinți pot vota extinderea predării în limba ucraineană, o regulă contestată puternic.

Se cere o excepție pentru clasele mici, cu sub 5 elevi, pentru a evita închiderea lor din cauza scăderii efectivelor. Testele finale ar trebui administrate în limba română, nu doar traduse.

Memoriul este adresat președintelui Nicușor Dan, Ministerului Afacerilor Externe și deputaților români, cerând ca proiectul să nu fie finalizat până la clarificarea tuturor obiecțiilor.

Semnatarii invocă parteneriatul strategic dintre cele două țări, declarând că momentul actual este decisiv pentru viitorul educației românești din Ucraina.