Parlamentul European cere transparență privind influența TikTok asupra alegerilor din România

DSA oferă Comisiei instrumente ample!

Instituția legislativă de la Bruxelles a emis o solicitare fermă pentru o transparență sporită în cadrul anchetelor care investighează impactul rețelelor sociale asupra proceselor electorale din România, la aproape două ani de la scrutinul prezidențial. Nathalie Loiseau, care conduce comisia responsabilă cu „Scutul european pentru democrație”, a formulat o cerere adresată Comisiei Europene, îndemnând executivul să facă publice datele referitoare la eventualele ajustări efectuate la nivel de algoritm, precum și detaliile privind rețelele de comportamente neautentice descoperite în timpul verificărilor.

Deși raportul elaborat de Tomas Tobé subliniază necesitatea acestei deschideri, acesta a specificat că detaliile privind calendarul procedural aparțin exclusiv competenței Comisiei.

Principiul fundamental al democrației, conform viziunii exprimate, este transparența.

În cadrul conferinței de presă desfășurate pe data de 15 septembrie, imediat după aprobarea documentului strategic privind apărarea democrației europene, Loiseau a detaliat tipurile de informații pe care le consideră esențiale a fi comunicate publicului larg.

În opinia sa, atunci când autoritatea executivă identifică modificări în mecanismele de recomandare sau comportamente neautentice pe care platformele digitale nu au reușit să le contracară eficient, aceste constatări trebuie explicate în fața cetățenilor.

Ea a criticat puternic tendința de a limita discuțiile la un circuit închis, format din reprezentanții companiilor private și funcționarii Comisiei, argumentând că informarea corectă a populației este un pilon al protecției libertății de a-și forma propriile opinii.

Atenția jurnaliștilor români s-a concentrat asupra duratei anchetei inițiate împotriva TikTok. Tomas Tobé a pledat pentru transparență! Raportorul Tomas Tobé a pledat pentru o aplicare strictă a normelor europene, chiar și în condițiile unor presiuni politice externe, dar a recunoscut că nu poate anunța o dată precisă pentru finalizarea investigației în numele Comisiei, îndrumând presa către executiv pentru clarificări privind termenele-limită.

La momentul inițierii, Comisia a subliniat că rezultatul final al investigației nu este predestinat.

Ce concluzii a comunicat entitatea?

Regulamentul privind serviciile digitale, cunoscut sub denumirea de DSA, oferă Comisiei instrumente ample, inclusiv capacitatea de a solicita documente, de a accesa algoritmi, de a realiza interviuri și inspecții, precum și de a impune măsuri corective în cazul în care se constată o încălcare. Înainte de emiterea unei decizii de neconformitate sau a unei amenzi, platforma are dreptul de a Este important de reținut că verificarea respectării obligațiilor de către platformă nu echivalează automat cu identificarea autorului unei operațiuni de ingerință electorală.

În paralel, TikTok a publicat propriile clarificări privind măsurile implementate în România. Conform actualizărilor difuzate în decembrie 2024, compania a anunțat eliminarea a zeci de mii de conturi false și neautentice, printre care se numărau și conturi implicate într-o rețea care țintește publicul din România, menționând colaborarea cu autoritățile naționale și regionale.

Cu privire la una dintre rețelele investigate intern, platforma a precizat că un furnizor de interacțiuni false a fost plătit pentru a posta comentarii, deși identitatea și localizarea celor care au comandat această activitate rămân necunoscute.

Acestea sunt concluziile comunicate de entitate la momentul respectiv.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a afirmat că platformele digitale trebuie să respecte regulile, plasând discuția în perspectiva alegerilor naționale viitoare și a scrutinului european din 2029. Ea a invocat protejarea libertății presei și a independenței proceselor electorale ca obiective centrale ale acțiunii europene. Parlamentul merge mai departe și solicită crearea unui centru independent specializat în contracararea manipulării informațiilor, dotat cu un mandat extins și un buget distinct. Se insistă ca toate statele membre să fie obligate să participe, iar centrul să fie sub supravegherea directă a Parlamentului.

Documentul adoptat identifică Rusia ca fiind principală amenințare externă pentru integritatea democratică a continentului, menționând totodată activități ostile provenite din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord. Aceste acțiuni depășesc simplele campanii de dezinformare, incluzând atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri, spionaj și bruiaj. Eurodeputații cer extinderea sancțiunilor asupra celor care facilitează dezinformarea și eludează sancțiunile existente. În mediul online, prioritatea Parlamentului este aplicarea riguroasă a legislației digitale actuale, inclusiv a DSA și a Regulamentului privind inteligența artificială.

„Boții ruși nu reprezintă libertate de exprimare”, a declarat Tomas Tobé, eurodeputat suedez din grupul PPE, conform citatului publicat de Parlament din dezbaterea în plen.

Parlamentul solicită clasificarea infrastructurii electorale ca infrastructură critică și aplicarea principiului cunoașterii donatorului în cazul donațiilor politice efectuate prin criptomonede, pentru a combate finanțarea prin intermediari și ingerințele. Aceste măsuri sunt completate de cereri privind combaterea conținutului deepfake răuvoitor, a reclamelor frauduloase și întărirea protecției candidatelor. Extinderea atribuțiilor acestui nou centru este contestată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte și AUR.

În poziția sa publicată înainte de vot, ECR recunoaște amenințările rusești și chineze, dar susține că un organism permanent cu atribuții de monitorizare și Grupul avertizează asupra riscului unei implicări nejustificate a UE în alegerile naționale și asupra restrângerii libertății de exprimare.