Politicienii ignoră investițiile în educație, avertizează o învățătoare din Brașov

De ce e subfinanțat sistemul școlar?

Ramona Buruiană‑Crețu, învățătoare la Gârcini, Săcele (Brașov), spune că rezultatele slabe la testele PISA au o cauză simplă: bugetul școlilor este mereu în minus.

„Fără bani nu poți repara clădirile, nu poți asigura mese calde și nici nu poți plăti profesorii cum se cuvine”, declară cadrele didactice din prima linie.

Cine este Ramona Buruiană‑Crețu?

Pandemia a fost momentul decisiv: a renunțat la viața de la București și s-a mutat în Brașov, unde predă la o școală dintr‑o comunitate romă numeroasă.

Experiențele ei le împărtășește pe Instagram, la @doamna. ramona.

Fără bani, școlile rămân cu clădiri nefuncționale și profesori subplătiți!

În școlile din zona Gârcini copiii din clasele primare învață în săli suprapuse, uneori în „schimbul de după‑amiază”, iar temperaturile din săli variază de la îngheț la căldură toridă. Lipsa unui program de masă caldă privește elevii din medii defavorizate de un sprijin esențial, iar diferențele dintre mediul urban și cel rural se adâncesc. Salariile scăzute ale profesorilor au generat demotivare și plecări în masă din profesie.

Datele oficiale publicate în septembrie 2025 arată că 52 % dintre elevii de 15 ani nu au atins nivelul de bază la Matematică (nivel 2), în creștere față de 49 % în 2022. La Citire, procentul celor sub nivelul de bază a urcat la 48 % (de la 42 %), iar la Științe la 46 % (de la 44 %).

Ce spun cifrele PISA 2025?

În total, 38,5 % dintre elevi nu au atins pragul minim de competență în nicio arie evaluată – o scădere de 5,3 puncte procentuale față de raportarea anterioară.

De ce nu se discută finanțarea?

Noua probă digitală, introdusă în 2025, a scos la iveală că 57 % dintre participanți au performanțe insuficiente.

Ramona consideră că dezbaterile despre metode pedagogice sunt „ca și cum am vorbi despre draperiile unei case în timp ce acoperișul e spart”.

Ce înseamnă pentru viitor?

Politicienii, în opinia ei, refuză să recunoască nevoia unor investiții majore, iar societatea rămâne prea resemnată în fața acestei pasivități.

Avertismentul învățătoarei este un semnal de alarmă pentru o clasă politică care pare să evite responsabilitatea financiară.

Ce poate face fiecare dintre noi?

Fără fonduri adecvate, șansele elevilor români de a se dezvolta și de a concura pe plan internațional rămân reduse.

Ramona încurajează părinții, comunitatea și ONG‑urile să susțină inițiative locale, să ceară transparență în bugetele școlare și să facă presiune asupra autorităților pentru alocarea de fonduri reale în educație.