Procurorul Claudiu Sandu îl desființează pe Nicușor Dan: „Mă așteptam să atace riscul corupției

Uimit de discursul președintelui?

Reacția aspră a procurorului CSM Claudiu Sandu la adresa președintelui Nicușor Dan a stârnit valuri de reacții, după ce șeful statului a susținut că fenomenul marii corupții este în scădere, invocând absența dezvăluirilor spectaculoase din presă.

În textul integral al intervenției sale, procurorul descrie o stare de uimire totală. El relatează că a urmărit un interviu în care președintele României considera pozitiv faptul că, în ultimul an, presa nu a mai raportat despre niciun caz de mare corupție.

Logica prezentată de Sandu sugerează că, dacă faptele penale sunt ascunse cu succes și jurnaliștii nu le mai identifică, înseamnă că am înregistrat un progres semnificativ.

Totodată, președintele a menționat că investigațiile jurnalistice care scot la iveală nedreptăți sau acte de corupție – fie în justiție, fie în alte sectoare – constituie simple scandaluri publice care nu ar fi binevenite. Șeful statului pare să prefere reforme făcute cu legislația existentă și cu aceeași echipă care ocupă deja poziții cheie în instanțe.

Ce ironie amară!

După interviu, Claudiu Sandu a simțit că este o nedreptate majoră ca luptătorii autentici contra corupției să fie supuși unei asemenea perspective.

El subliniază ironia momentului: declarația a venit exact în săptămâna în care s-a aflat despre magistrații care au petrecut într-un avion privat însoțiți de personaje cu o reputație cel puțin discutabilă.

Procurorul ridică o serie de întrebări retorice pentru a demonta această iluzie a normalității: de ce am uitat că multe dosare de corupție, pline de probe solide, au fost compromise prin anularea probelor? De ce ignorăm cauzele grave dispărute din cauza prescripției? Câte dosare s-au pierdut din lipsă de resurse și din cauza unei legislații catastrofale?

Cum vede societatea corupția?

Mai mult, am uitat că Direcției Generale Anticorupție (DGA) i s-a interzis de Înalta Curte să mai investigheze fapte de corupție, iar în locurile unde acești specialiști lucrau, probele sunt anulate pe bandă rulantă?

Sandu atrage atenția că, din sumele uriașe furate de corupți, s-a recuperat o fracțiune neglijabilă, iar cei condamnați definitiv au fost ulterior achitați prin căi extraordinare de atac. Toate acestea sunt tratate de președinte drept simple „scandaluri publice”, menite să mențină fațada unei falsi normalități. Oare corupția a devenit noua normalitate?

Deși se definește ironic drept un „scandalagiu”, autorul postării subliniază că se aștepta ca un președinte să lupte din prima zi cu acest pericol.

Patriotism sau adevăr?

Un șef al statului ar trebui să-și pună în joc greutatea funcției și sprijinul popular obținut la urne, asumându-si riscul suspendării și refuzând orice compromis.

Totuși, societatea este îndemnată să doarmă liniștită pentru că presa majoritară nu mai scrie despre corupție.

Patriotismul nu înseamnă simpla venerare a icoanelor și a steagului, ci curajul de a privi adevărul în ochi, de a recunoaște greșelile și de a căuta soluții reale.

Corupția rămâne principalul inamic al patriotismului. Însă, dacă urmăm linia trasată de președinte și acceptăm că „suntem toți corupți”, înseamnă că nu mai e nimeni corupt.