Reactorul 1 revine în rețea pe 10 noiembrie

Cum se pornește Unitatea 1?

Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă se pregătește să fie reconectată la Sistemul Energetic Național pe 10 noiembrie, dacă toate verificările tehnice și de securitate se încheie fără incidente. În paralel, repornirea Reactorului 2 rămâne legată de nivelul apei Dunării, pentru că centrala are nevoie de un volum mare de apă pentru răcire.

Această reluare a producției nucleare e crucială pentru echilibrul sistemului energetic românesc, care a suferit o scădere majoră a capacităților de generare în ultimele luni, din cauza secetei și a debitului redus al fluviului.

Fără ambele reactoare de la Cernavodă, România a fost obligată să importe electricitate de la vecini pentru a acoperi cererea, mai ales în vârfurile de consum.

Procedura de repornire a Unității 1 a început miercuri, după îndeplinirea condițiilor minime de siguranță, conform anunțului Nuclearelectrica. Mihai Gioară, directorul general al companiei, a comunicat informația printr-o raportare către Bursa de Valori din București.

De ce s-a oprit Reactorul 1?

Planul curent prevăze resincronizarea Reactorului 1 cu SEN pe 6 noiembrie 2026. Această etapă deschide calea pentru o reluare treptată a contribuției nucleare la generarea de curent.

Totuși, procesul nu e o simplă activare a instalației; implică o secvență complexă de operațiuni, executată în mai multe etape și supusă unor standarde stricte de securitate nucleară.

Reprezentanții companiei subliniază că funcționarea se va relua doar după îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice, pentru a nu pune în pericol siguranța echipamentelor.

Când revine Reactorul 2?

Motivul opririi Reactorului 1 a fost scăderea bruscă a nivelului Dunării în zona gurii de captare a apei de răcire, pe 28 iulie 2026.

Această situație a afectat capacitatea centralei de a asigura necesarul de apă pentru menținerea instalațiilor în parametri normali. Problema s-a înrăutăcit în august, când, de la 13 august, centrala a fost oprită integral, cu ambele unități oprite. Impactul asupra rețelei naționale a fost semnificativ.

Fiecare din cele două reactoare de la Cernavodă are o putere instalată de aproximativ 700 MW și, în regim normal, asigură în jur de 20% din totalul producției de electricitate din România.

Simultan, debitul scăzut al Dunării a lovit și centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, a căror contribuție medie multianuală la producția națională e de aproximativ 10-15%.

Ce spune directorul Nuclearelectrica?

Astfel, țara s-a găsit în fața unei reduceri simultane a două surse majore de energie: nucleară și hidroenergetică.

Repornirea Reactorului 2 nu va fi automată odată cu Unitatea 1. Reluarea funcționării sale e legată direct de creșterea nivelului Dunării și de disponibilitatea apei pentru răcire.

Nuclearelectrica precizează că funcționarea Unității 1 va consuma volume mari de apă, ceea ce va duce la o scădere a nivelului în bazinul de aspirație. Din acest motiv, e necesară o creștere constantă a nivelului fluviului pentru a garanta condițiile de funcționare a ambelor unități. Doar după îndeplinirea acestor condiții se va putea demara procedura de pornire a Unității 2, urmată de sincronizarea cu SEN.

Cât de gravă e criza energetică?

Până la acea dată, compania nu a fixat un termen anume pentru repornirea celui de-al doilea reactor; evoluția apelor Dunării va fi determinantă în stabilirea calendarului.

Mihai Gioară a subliniat importanța strategică a repornirii Unității 1 pentru securitatea energetică. El a declarat că demararea manevrelor de pornire, odată cu îndeplinirea condițiilor minime de siguranță, e un pas așteptat de companie, autorități și cetățeni.

Reconectarea la SEN e vitală pentru stabilitatea rețelei. În timpul opririi, echipele tehnice au lucrat cu rigoare pentru a menține unitățile în stare sigură.

Gioară a mulțumit personalului pentru efortul susținut și a anunțat că, împreună cu autoritățile competente și partenerii, se lucrează la soluții pe termen scurt, mediu și lung, pentru a crește disponibilitatea instalațiilor și a reduce efectele viitoarelor episoade de secetă.