România așteaptă decizia Comisiei Europene privind restul fondurilor din PNRR

Ce se întâmplă cu restul fondurilor?

România se află în așteptarea deciziei finale a Comisiei Europene, care ar trebui anunțată până la 20 noiembrie 2026, privind restul fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile române urmăresc cu atenție această hotărâre, deoarece încasarea sumelor neîncasate până în prezent este esențială pentru respectarea țintei de deficit bugetar.

În cazul în care anumite plăți pentru proiecte finanțate prin PNRR nu vor fi validate de instituția europeană, România va trebui să le acopere din resursele bugetului național, generând presiune suplimentară asupra finanțelor publice. Ministerul Finanțelor a subliniat că, fără aceste fonduri, bugetul pentru 2026 ar fi afectat semnificativ.

Cum afectează decizia Comisiei bugetul național?

Până în prezent, România a încasat 13,27 miliarde de euro din PNRR, aproximativ două treimi din valoarea totală a planului.

Dintre acestea, 8,95 miliarde provin din granturi, iar 4,32 miliarde sunt împrumuturi.

Ce s-a realizat până acum?

În plus, a fost primită tranșa de 301,2 milioane de euro la 9 octombrie 2026, corespunzătoare țintelor și jaloanelor suspendate din cererea de plată numărul 3.

Restul de 6,43 miliarde de euro este împărțit astfel: 2,08 miliarde provin din cererea de plată numărul 5, în curs de evaluare la Bruxelles, iar 4,35 miliarde din cererea finală numărul 6, depusă la 30 septembrie 2026. Autoritățile așteaptă decizia oficială până la 20 noiembrie 2026.

Ce rămâne de încasat?

Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat provenite din granturile PNRR au atins 22,27 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile pentru proiectele finanțate din aceste fonduri au însumat 27,19 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor subliniază că sumele împrumutate prin PNRR nu constituie venituri bugetare directe, ci reprezintă o sursă de finanțare a deficitului, mai accesibilă decât împrumuturile de pe piața de capital.

Cum se gestionează fluxurile financiare și deficitul?

Cheltuielile din această componentă, evaluate la 15,74 miliarde de lei la 30 septembrie, se reflectă integral în calculul deficitului, indiferent de momentul efectiv al încasării fiecărei tranșe.

Din totalul plăților efectuate, 44,63 miliarde de lei au fost canalizate prin PNRR, atingând un grad de realizare de 74,2%. Dintre acestea, 28,71 miliarde provin din granturi (69,9% realizare), iar 15,91 miliarde din împrumuturi (83,6% realizare).

Ce progres s-a realizat în cheltuieli?

Cheltuielile din alte fonduri europene nerambursabile au totalizat 31,94 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din creditele bugetare alocate pentru aceste fonduri. Aceste date subliniază dependența sistemică a bugetului național de fluxurile financiare europene și importanța critică a deciziei finale a Comisiei pentru echilibrul fiscal.

În funcție de decizia Comisiei Europene, România va putea să-și consolideze bugetul pentru 2026 și să mențină obiectivul de deficit. Dacă plățile nu sunt validate, autoritățile vor trebui să asigure fondurile din bugetul național, ceea ce va implica ajustări fiscale și, posibil, măsuri suplimentare de austeritate.