România, campioană la absorbția fondurilor europene: Peste 100 de miliarde de euro primite

Care este secretul succesului României în relația cu UE?

România se bucură de un bilanț financiar pozitiv în relația cu Uniunea Europeană. Am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul comun european, dar am primit înapoi peste 100 de miliarde de euro.

Această performanță a fost subliniată sâmbătă, la Alba Iulia, de deputatul european Victor Negrescu.

„România are un raport pozitiv cu privire la Uniunea Europeană, la Spațiul Banilor Europeni, contribuind cu aproximativ 30 de miliarde EUR la bugetul european comun și primind peste 100 de miliarde EUR”, a declarat Victor Negrescu. El a adăugat că, deși suma este considerabilă, potențialul de absorbție este mult mai mare.

Pentru a valorifica la maximum oportunitățile financiare, este esențial să identificăm și alte surse de finanțare.

Ce se întâmplă cu fondurile europene primite de România?

Fie că vorbim despre fondurile disponibile prin Banca Europeană de Investiții, fie despre programele gestionate direct de la Bruxelles, trebuie să explorăm toate aceste piste, a explicat Negrescu, citat de Agerpres, în cadrul evenimentului „Ziua Fondurilor UE Transilvania”.

Deputatul european a subliniat că, în prezent, 9 din 10 investiții publice din România au beneficiat, la un moment dat, de sprijinul banilor europeni. Mai mult, 60% dintre proiectele aflate acum în derulare depind, în mare măsură, de aceste fonduri.

„În esenţă, România depinde de banii europeni, judeţele noastre depind de banii europeni, comunităţile noastre au nevoie de aceste resurse financiare, în special pentru investiţii. Mediul privat are nevoie de această contribuţie financiară în economia naţională, dar depinde de noi să folosim în mod corespunzător aceşti bani”, a afirmat Victor Negrescu.

Victor Negrescu a abordat și viitorul ciclu financiar multianual, programat pentru perioada 2028-2034. Comisia Europeană a propus un buget european multianual de aproape 2 trilioane de euro, din care României i-ar reveni aproximativ 60 de miliarde de euro. Deși statele membre nu au ajuns încă la un acord privind acest buget, se anticipează o decizie până la sfârșitul anului.

Viitorul financiar al UE: 2028-2034

„Având în vedere Comisia Europeană, ţara noastră va primi aproape 60 de miliarde de euro, ceea ce este oarecum similar cu suma primită în actualul exerciţiu financiar multianual. Este o sumă importantă, dar trebuie să o păstrăm în aceste negocieri”, a precizat Negrescu.

O schimbare majoră în viitorul cadru financiar o reprezintă modul de alocare a fondurilor. Dacă până acum peste 50% din bani erau distribuiți prin anvelope naționale, de acum înainte, majoritatea fondurilor (peste 55%) vor fi administrate direct de Bruxelles.

Vom avea un Fond european pentru competitivitate, pentru care trebuie să pregătim proiecte cu dimensiune europeană, proiecte mari, proiecte serioase, proiecte care implică mulţi actori. Și aici trebuie să învățăm să avem într-adevăr un parteneriat privat-public care este unul funcțional.

Trebuie să creăm ecosisteme și aici vom vedea exemple de ecosisteme, astfel încât să putem câștiga aceste concursuri europene, a explicat deputatul european.

Noi reguli de finanțare: Proiecte europene, nu naționale

Aceasta înseamnă că România va trebui să prezinte proiecte competitive, care vor concura direct cu cele din alte state membre.

Victor Negrescu a organizat sâmbătă, la Centrul Multifuncțional Gheorghe Șincai din Alba Iulia, a doua ediție a evenimentului „Ziua Fondurilor UE Transilvania”, o platformă de dialog dedicată viitorului fondurilor europene și investițiilor strategice pentru dezvoltarea României.

Articolul precedent: La Castelul Bethlen-Haller, o vioară Stradivarius a vorbit despre răbdare, prietenie și timpul care construiește perfecțiunea.

PRESShub este mai mult decât o platformă media – este o poartă pentru mass-media independentă. Creată în 2018 de Freedom House România, aceasta coagulează 44 de publicații care acoperă mai mult de jumătate din teritoriul României, acoperind și diaspora. Într-o țară în care mass-media locală este adesea sufocată de interese politice, PRESShub este un apartament.