România chemă ambasadorul Rusiei după sabotajul de la Brașov

Protest diplomatic paralel cu chemarea ambasadorului!

România a chemat ambasadorul Rusiei după sabotajul de la Brașov

Autoritățile române au cerut explicații oficiale de la diplomații ruși în legătură cu incidentul din Brașov.

Dan Neculăescu, șeful Ministerului Afacerilor Externe, a chemat marți la ministeriu Vladimir Lipaev, șeful misiunii diplomatice ruse în Capitală. Motivația convocării a fost clară: protestul față de actul de sabotaj atribuit Moscovei, care a generat incendiul din 14 septembrie 2026 la platforma industrială Carfil. În timpul întâlnirii, oficialii români au subliniat că probele colectate în timpul anchetei dovedesc responsabilitatea Federației Ruse.

De asemenea, s-a arătat gravitatea consecințelor pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor.

MAE a caracterizat evenimentul ca o manifestare evidentă a războiului hibrid, parte dintr-o serie de acțiuni complexe desfășate sau sprijinite de Rusia împotriva mai multor state europene.

În paralel cu protestul diplomatic, Ministerul Afacerilor Externe a emis o condamnare fermă pentru atacurile repetate ale forțelor ruse asupra navelor comerciale în Marea Neagră. Aceste incidente, care au provocat pierderi umane, sunt considerate încălcări ale dreptului internațional. Ele pun în pericol libertatea navigației și destabilizează mediul de securitate regional.

În timp ce se desfășurau aceste demersuri diplomatice, Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat o declarație care detaliază descoperirile sale. Luni, SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj dirijate din Rusia. Această rețea este implicată direct în incendiul din 14 septembrie 2026 la Carfil. Investigațiile, efectuate în colaborare cu parteneri din țară și din străinătate, au confirmat implicarea unor cetățeni din fostele republici sovietice, care locuiesc în țări ale UE.

Împotriva acestor persoane au fost inițiate proceduri juridice, atât în România, cât și în cooperare cu autoritățile altor state europene.

SRI a precizat că obiectivele rețelei nu se limitau la teritoriul românesc.

Coordonatorii din Moscova le-au atribuit o listă extinsă de ținte în regiune, inclusiv facilități de producție de armament (de stat și private) și alte obiective cu interes militar și industrial.

Obiectivele rețelei nu se limitau la România?

Serviciul încadrează acest caz într-o campanie mai largă de sabotaj condusă de Rusia pe întregul spațiu european.

Anchetele din acest an au scos la lumină și alte încercări de atingere a obiectivelor din România, printre care baze militare internaționale sau utilizate pentru instruirea armatei ucrainene.

Scopul final al acestor acțiuni este intimidarea, erodarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției țărilor vizate la securitatea comună.

Reacția la nivel președențial a venit imediat după anunțul SRI.

Nicușor Dan a postat pe contul său oficial de Facebook o declarație fermă, în care condamnă orice implicare a Rusiei în actele de sabotaj din România.

Șeful statului a numit aceste acțiuni „inacceptabile” și o „încălcare gravă a suveranității și securității țării”. A subliniat că nicio putere străină nu are dreptul să acționeze astfel pe sol românesc sau pe teritoriul altor state europene.

Dan a adăugat că de ani de zile, Rusia utilizează o paletă largă de instrumente pentru a eroda democrațiile europene.

Acestea includ tentative de influențare a alegerilor, campanii de dezinformare, război informațional, atacuri cibernetice și acțiuni de sabotaj. Toate sunt componente ale războiului hibrid dus de Moscova împotriva Europei. În ultimele săptămâni, a continuat președintele, Rusia a escaladat provocările împotriva transportului maritim civil în Marea Neagră.

Trebuie să fie clar: toate acestea nu sunt evenimente izolate, ci fac parte dintr-o campanie premeditată și coordonată.

Obiectivul este să se creeze diviziuni în societățile noastre și să se descurajeze angajamentul țărilor europene pentru securitatea comună.

Nu trebuie să ne amăgim: războiul hibrid se duce de ani, sub forme diverse, cu scopul de a slăbi din interior statele europene și să erodeze solidaritatea dintre ele, a conchis Nicușor Dan.