România riscă tăierea fondurilor europene în următorul exercițiu financiar multianual

Agricultură: modificările propuse generează tensiuni mari!

Bucurația bugetară a Uniunii Europene pare destinată unei reevaluări semnificative, conform ultimelor avertismente transmise de Victor Negrescu, membru al Parlamentului European din partea grupului S&D și vicepreședinte al instituției. Politicianul a alertat publicul, printr-o comunicare difuzată pe rețelele sociale, asupra posibilității ca România să se confrunte cu o scădere a finanțărilor comunitare în perspectiva perioadei 2028-2034.

Contextul acestei îngrijorări este dat de inițiativa luată de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, care a avansat o propunere concretă de reducere a bugetului european cu 141 de miliarde de euro.

Conform detaliilor oferite de europarlamentarul social-democrat, noua schemă financiară propusă stabilește un plafon de 1.622 de miliarde de euro, exprimat la prețurile din anul 2025. Această cifră este inferioară cu 8% față de varianta inițială prezentată de Comisia Europeană. Negrescu subliniază gravitatea situației, arătând că o astfel de retragere de fonduri survine într-un moment critic, când cetățenii statelor membre și guvernele locale fac față unor prețuri inflaționiste, venituri insuficiente și o creștere constantă a necesităților sociale și economice.

Impactul acestei reduceri asupra României este descris ca fiind unul major, miza fiind considerată „uriașă”. Dezbaterile vizează pilonii fundamentali ai dezvoltării naționale: infrastructura rutieră, sistemul de învățământ, rețeaua spitalicească, sectorul agricol, modernizarea comunităților rurale, suportul acordat întreprinderilor autohtone și generarea de noi locuri de muncă.

Statisticele relevă faptul că 6 din fiecare 10 investiții publice realizate în România de la integrarea în Uniune până în prezent au fost finanțate exclusiv din fonduri europene.

Din acest motiv, eliminarea riscurilor identificate în cadrul negocierilor europene este văzută ca o prioritate absolută.

În domeniul agriculturii, modificările propuse generează tensiuni considerabile. Pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar scade de la 130 de euro la doar 90 de euro, comparativ cu propunerea Comisiei Europene.

Această ajustare ar putea accentua disparitățile dintre subvențiile primite de fermierii din diferite state membre. Deoarece producătorii români concurează pe același teren de joc european, echitatea condițiilor devine un imperativ.

Negrescu insistă asupra necesității susținerii convergenței totale a subvențiilor și a existenței unui buget distinct și protejat pentru dezvoltarea rurală, evitând astfel integrarea într-un fond comun care include și alte priorități.

Sectorul educațional suferă, de asemenea, o lovitură majoră. Programul Erasmus+ se vede diminuat cu 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei, iar pierderea totală depășește 8 miliarde de euro dacă se compară cu nivelul cerut de Parlamentul European.

Consecința directă este riscul de a oferi mai puține burse și de a reduce oportunitățile pentru elevi, studenți, cadre didactice și tineri. Accesul la educație și la mobilitatea europeană nu ar trebui să fie condiționat de capacitatea financiară a familiilor, argumentează politicianul.

Situația din domeniul sănătății este, de asemenea, problematică.

Finanțarea comună destinată sănătății, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei este redusă cu aproape 3 miliarde de euro.

Nu se identifică o alocare separată și protejată pentru un program dedicat sănătății, similar cu EU4 Health, și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale, o poziție susținută anterior de Parlamentul European.

Risc direct pentru alocările financiare ale României?

România are nevoie de finanțări clare pentru spitale, prevenție, acces la tratamente și personal medical.

Digitalizarea și inteligența artificială înregistrează, de asemenea, o scădere a finanțării europene cu peste 7 miliarde de euro, echivalentul a 13% față de propunerea Comisiei.

În timp ce alte economii globale investesc masiv în noile tehnologii, Europa discută reducerea investițiilor pentru următorii șapte ani. În contextul sumelor infime alocate din bugetul național, România are nevoie de mai multe resurse europene pentru cercetare, infrastructură digitală și firme inovatoare.

În plus, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritate în caz de dezastre cu aproximativ 55%, față de propunerea Comisiei.

O reducere greu de justificat, mai ales după succesul misiunilor europene de solidaritate în statele afectate de incendii, inundații sau alte incidente cu impact major.

Există și un risc direct privind alocările României. Mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre.

Prin urmare, România poate primi mai puțini bani europeni. Agricultura, dezvoltarea rurală și coeziunea rămân integrate în planuri comune corelate cu cerințe și jaloane specifice, apropiate de modelul PNRR. Totodată, termenele propuse pentru utilizarea fondurilor pot pune presiune suplimentară asupra proiectelor mari de infrastructură.

Nu regăsim nici alocări dedicate pentru hub-ul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile.

În plus, deși este recunoscută nevoia de sprijin pentru regiunile de frontieră cu Ucraina, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru calcularea finanțării frontierelor este prevăzut doar pentru cele cu Rusia și Belarus.

Negrescu subliniază că, în aceste condiții, este nevoie de un guvern cu puteri depline. Singurele vești bune sunt legate de menținerea alocării minime de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, pragurile de finanțare pentru mediul rural și obiectivele sociale, precum și posibilitatea de a sprijini regiunile de frontieră cu Ucraina.

În acest context, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă și cu un program de guvernare asumat, România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele.

Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte și să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al grupului de lucru al Partidului Socialiștilor Europeni pentru viitorul buget european, Negrescu va continua să susțină protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic. La propunerea sa, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorități. Până la finalul anului se urmărește adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung care ne vor influența dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică.

România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene.

Liderii europeni urmează să Obiectivul este ajungerea la un acord politic până la sfârșitul anului.