Rusia bombardează lângă România: care sunt motivele și cum putem reacționa?

Cine poate calcula riscul doborârii dronelor?

AnalizăDe ce bombardează Rusia lângă România și cum putem Explicațiile analistului Miroslav Tașcu Stavre0 Analize AdevărulGabriela Del Pupo0 Trimite Adaugă-ne ca sursă preferată în GoogleUrmărește-ne pe Discover Atacurile rusești intense de la granița României vizează porturile ucrainene de la Dunăre, transformate într-o poartă vitală pentru exportul de cereale după blocarea rutei Mării Negre, conform unei analize realizate de Miroslav Tașcu Stavre. În acest context, analistul de politică externă explică faptul că doborârea dronelor intrate în spațiul aerian românesc este o misiune de mare risc, decizia aparținând exclusiv piloților de F16, care trebuie să evite producerea unor daune colaterale și mai mari prin prăbușirea resturilor.

Specialistul spune că doborârea dronelor este un risc pe care doar piloții care ridică avioanele F16 le pot calcula. Chiar dacă sunt ridicate în aer, avioanele nu pot ataca în siguranţă o dronă fără a risca distrugeri poate chiar mai mari decât cele produse de prăbuşirea dronei. Legat de discuția mai largă, de ce nu au fost doborâte dronele respective, deși au intrat pe teritoriul României, e o decizie pe care, măcar de data asta, din sursele deschise ale Ministerului Apărării Naționale, este că există un pericol pe care îl apreciază mai degrabă piloții care sunt angajați în doborârea dronelor, dacă prin lovirea țintei se provoacă mai multe daune.

Adică este un risc atunci când lovești. Lovind drona, atât bucăți din dronă, dar și din vectorul cu care e lovită, se provoacă daune în zona unde a căzut drona.

În condițiile în care președintele afirmă că România„ va Deocamdată, preşedintele a anunţat doar declararea consulului rus de la Constanţa persona non-grata şi desființarea consulatului. ”Aici, legat de pachetele de sancțiuni, ele se negociază la nivelul întregii Uniuni Europene.

Deci astea se negociază la pachet, având în vedere că suntem în Uniunea Europeană și dacă sunt chestiuni care vizează persoane, bunuri sau active pe care le înghețăm, nu putem să facem legat doar la România.

Ce poate să facă România? Și atunci când vorbim de măsuri proporționale, și aici sunt foarte curios ce va face Ministerul Afacerilor Externe, și ce va face președintele.

De ce bombardează Rusia lângă România!

În primul rând mă aștept să văd, așa cum a făcut Polonia, pentru că este clar cel mai grav incident la începutul invaziei ruse în Ucraina, să putem activa articolul 4 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice.

Acesta aduce statele membre la consultări menționând practic ce s-a întâmplat.

Și e un semnal puternic care ar arăta că nu rămânem indiferenți, că nu tratăm lucrurile acestea într-un mod reactiv.

Pe de altă parte măsuri directe, aș vrea să văd niște diplomați expulzați, aș vrea să văd un mesaj ferm, clar din partea României, că așa ceva este inacceptabil, spune analistul.

Recent Norvegia s-a alăturat iniţiativei Franţei de alăturarea a unei umbrele nucleare suplimentare.