Rusia minimalizează incidentul cu drona, România reacționează ferm

Presa rusă: de la scepticism la acuzații sau la adevăr?

România condamnă ferm incidentul cu drona, în timp ce Rusia minimalizează și acuză

Reacția hotărâtă a României la incidentul cu drona, marcată de convocarea ambasadorului rus, declararea unui diplomat rus persona non grata și rechemarea ambasadorului român pentru consultări, a stârnit un val de comentarii în presa rusă. Publicațiile din Federația Rusă au abordat subiectul din diverse unghiuri, de la relatări factuale, dar cu nuanțe de îndoială, până la acuzații directe la adresa Bucureștiului.

Agențiile de știri rusești au preluat rapid informațiile despre măsurile diplomatice adoptate de București. TASS, de exemplu, a titrat „România a anunțat expulzarea unui diplomat rus”, prezentând o relatare preponderent factuală a poziției oficiale românești. Cu toate acestea, publicația a evitat să valideze explicit concluzia României privind originea rusă a dronei.

RIA Novosti a mers chiar mai departe în contestarea atribuirii, susținând că, deși ambasadorului rus i-au fost prezentate fragmentele aparatului, nu au fost oferite „dovezi că drona ar fi putut aparține Rusiei”. Agenția a menționat, totuși, elementele factuale ale incidentului, precum termenul de cinci zile acordat diplomatului rus, nota verbală și rechemarea ambasadorului român. Această abordare sugerează o acceptare a evenimentelor diplomatice, dar o contestare a motivelor care au stat la baza acestora.

RBC, o publicație cu profil economic și politic, a oferit o perspectivă mai echilibrată, consemnând convocarea ambasadorului Lipaev, declararea unui angajat al ambasadei drept persona non grata și rechemarea ambasadorului român. Cu toate acestea, RBC a utilizat formulări de distanțare, precum „potrivit afirmațiilor Bucureștiului”, și a amintit că autoritățile ruse au negat anterior implicarea în incidente similare.

Publicația a introdus, de asemenea, în discuție, episodul unei drone maritime ucrainene descoperite în zona Constanței, sugerând că amenințările din Marea Neagră nu sunt exclusiv de origine rusă.

O altă publicație, Vzgliad, a adoptat o abordare și mai radicală

O altă publicație, Vzgliad, a adoptat o abordare și mai radicală, afirmând că Bucureștiul a luat măsuri după „lichidarea unor aparate de zbor neidentificate deasupra României”. Această formulare elimină atât termenul „Shahed”, cât și orice referire la Federația Rusă, prezentând evenimentul ca un incident cu ținte neidentificate, urmat de o decizie politică românească.

NEWS. ru a prezentat inițial comunicatul Bucureștiului, dar a schimbat ulterior cadrul discuției. După relatarea despre expulzare, publicația a introdus declarațiile unui comentator român care acuza conducerea de la București că urmează necondiționat politica Bruxellesului și că folosește escaladarea pentru a masca problemele interne ale Uniunii Europene.

Această abordare transformă incidentul dintr-o chestiune tehnică într-una ideologică, sugerând că reacția României este lipsită de autonomie strategică.

În cursul serii, a apărut și Gazeta. ru, citând TASS, care a relatat că diplomatul a catalogat protestul României drept o „înscenare propagandistică”.

Lipaev a susținut că demersul Bucureștiului ar avea ca scop împiedicarea viitoarelor atacuri rusești asupra porturilor ucrainene, despre care a afirmat că ar fi utilizate pentru transportarea armamentului NATO prin România.

Această declarație a transformat discursul dintr-o negare a provenienței dronei într-o justificare a atacurilor rusești și o acuzare indirectă a României de implicare în aprovizionarea militară a Ucrainei.

Subiectul a fost preluat pe larg de presa rusă.