Salariile cresc, dar cumpărăm mai puțin: paradoxul inflației

De ce nu ajută creșterea salariului?

Există un paradox care definește economia românească de astăzi: salariile nominale urcă, dar puterea de cumpărare scade. Datele INS arată o tendință îngrijorătoare — capacitatea reală de cheltuiere a cetățenilor s-a erodat pentru a 15-a lună consecutivă.

Decalajul dintre câștig și costuri se adâncește.

Ce determină acest indicator?

În septembrie 2026, salariul mediu net a atins 5.717 lei.

Față de august, e un salt de doar 29 lei (0,5%). Comparativ cu septembrie 2025, creșterea anuală e de 5%. Dar aceste cifre nu se traduc în mai multă putere de cumpărare.

Indicele câștigului salarial real, care corectează efectele inflației, a fost de 98,5% față de aceeași lună a anului trecut. Adică, în termeni reali, românii pot cheltui 1,5% mai puțin decât acum un an, deși în conturile lor apar mai mulți bani. Față de august, indicele real a fost de 99,7%, indicând o ușoară scădere lunară.

Unde se câștigă cel mai bine?

Raportat la nivelul de bază din octombrie 1990, acest indice a ajuns la 234,5%, cu o scădere de 0,6 puncte procentuale față de luna anterioară.

Evoluția acestui indicator depinde de două variabile cheie: modificările în salariul net și dinamica prețurilor.

Unde au crescut salariile cel mai mult?

Statisticii subliniază că, deși se observă oscilații lunare cauzate de prime ocazionale sau premii anuale, la nivel anual aceste diferențe se echilibrează. În ceea ce privește remunerația brută, și aceasta a urcat ușor. În septembrie 2026, câștigul mediu brut s-a cifrat la 9.532 lei, o sumă cu 35 lei (0,4%) superioară celei din august.

Dinamica sectorială dezvăluie o polarizare extremă. La vârf se află profesioniștii din tehnologia informației, cu o medie de 13.513 lei net lunar. Imediat după ei vin extractorii de petrol și gaze, care încasează în medie 13.336 lei. La polul opus, cele mai mici venituri se plătesc în sectorul „alte activități de servicii” (2.982 lei) și în pescuit și acvacultură (3.005 lei). Diferența dintre cei mai bine plătiti și cei mai puțin plătiti depășește de patru ori.

Unde au scăzut salariile?

În ceea ce privește dinamica lunară a salariilor pe sectoare, cel mai spectaculos salt a fost înregistrat în extracția de petrol și gaze, cu o creștere de 13,4% față de august. Pe locul al doilea s-a plasat industria produselor de cocserie și a prelucrării țițeiului, cu un avans de 12,7%. În sectorul IT, creșterea a fost mai moderată, situată între 2,5% și 4,5%. Alte domeniuri au înregistrat creșteri între 5,5% și 10%, printre care extracția minereurilor metalifere, industria tutunului, metalurgia, pielăria și consultanța în management.

Pe deasemenea, o serie de sectoare au înregistrat scăderi. Cea mai mare retragere s-a produs în industria jocurilor de noroc și pariurilor, cu o scădere de 9,3%.

Alți angajați au pierdut între 5,5% și 7% în producția cinematografică și de televiziune, în depozitarea și activitățile auxiliare de transport, precum și în servicii juridice și contabile.

Ce se întâmplă în sectorul bugetar?

Scăderi mai mici, între 2,5% și 5%, au fost notate în producția de energie, difuzarea de programe, intermedierea financiară și asigurări. INS atribue aceste oscilații primelor acordate în lunile anterioare și varietății producției.

În sectorul bugetar, mișcările au fost minime. În sănătate și asistență socială, salariul mediu net a coborât cu 0,5%, iar în administrația publică cu 0,2%, comparativ cu august. În schimb, în învățământ s-a înregistrat o creștere de 1%. Această imagine complexă arată că, deși pe hârtie salariile cresc, realitatea economică rămâne dificilă pentru cetățenii obișnuiți, deoarece inflația erodează beneficiile nominale.