Senatul modifică strategia de biodiversitate: controverse și semne de întrebare

Senatul remodelează biodiversitatea, dar cu ce costuri?!

Pe 4 august 2026, Senatul României a bătut în cuie un nou cadru legislativ, L455/2026, ce vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026–2030. Decizia, însă, nu a trecut neobservată, stârnind un val de reacții vehemente din partea Dianei Buzoianu, ministrul interimar al Mediului.

Modificările aduse strategiei au provocat nemulțumiri profunde în Ministerul Mediului. Diana Buzoianu le-a catalogat drept „aberante” și a avertizat că ar putea submina obiectivele asumate de România la nivel european.

Mai mult, ministrul a subliniat riscul compromiterii accesului la fonduri europene estimate la aproximativ un miliard de euro.

Principalele puncte de divergență sunt clare:

Ținte de protecție reduse: Procentul de teritoriu aflat sub protecție strictă ar urma să scadă de la 10% la 5%, iar suprafețele administrate activ de la 30% la 25%. Audit parcuri naționale, eliminat: O prevedere esențială, care viza un audit al modului de administrare a parcurilor naționale și rezervațiilor, a fost scoasă din text. Co-administrare restricționată: Posibilitatea ca ariile protejate să fie gestionate în parteneriat cu instituții academice, de cercetare, ONG-uri sau autorități locale a fost înlăturată.

Amendamentele Senatului pun în pericol fondurile europene pentru biodiversitate?!

Votul nominal a arătat un sprijin majoritar pentru documentul modificat, provenind de la senatorii PSD, PNL, UDMR, USR, alături de un parlamentar AUR și trei senatori neafiliați. Un exemplu elocvent este senatorul PSD Mircea-Cristian Nicula (Bistrița-Năsăud), care a votat în favoarea noii strategii, în timp ce Liviu Sorin Robe s-a opus.

Raportul oficial al Comisiei pentru Mediu a confirmat adoptarea proiectului cu amendamente, iar anexa referitoare la Planul Național de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității a fost înlocuită cu o variantă nouă.

O analiză atentă a documentelor oficiale scoate la iveală că amendamentele contestate de Diana Buzoianu au fost promovate în mai multe etape.

Inițial, în Comisia pentru Ape și Păduri, opt modificări au fost susținute în comun de trei senatori PSD, un senator AUR și un senator PACE – Întâi România.

Senatul a votat, dar ce incoerențe documentare ascunde decizia?!

Surprinzător, în raportul final al Comisiei pentru Mediu, partidul AUR nu mai figura printre autorii amendamentelor admise. Mai mult, în plen, grupul AUR a votat în majoritate împotriva proiectului.

Cea mai importantă observație este, însă, discrepanța flagrantă dintre documentele publicate de Senat.

Planul de acțiune atașat raportului votat de Comisia pentru Mediu reduce țintele de protecție la 25% și 5% și elimină măsura privind auditarea administrării ariilor protejate.

În contrast, PDF-ul publicat ulterior ca „forma adoptată de Senat” reintroduce țintele inițiale de 30% și 10%, auditul și măsurile privind co-administrarea.

În acest context, Senatul are obligația de a clarifica ce document a fost votat efectiv, pentru a asigura transparența și coerența legislativă.