Taxele au crescut, dar veniturile fiscale rămân stacionare — expert: România e pe primul loc la frau

Economia subterană, o veche problemă a României!

Finanțele României se confruntă de ani cu un paradox fiscal: impozitele au crescut cu fiecare an, dar veniturile fiscale rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, între 27% și 29% din PIB. Datorită evaziunii fiscale și optimizărilor fiscale, statul luptă pentru a supraviețui an după an, deoarece jumătate din banii țării merg la asistența socială și salariile bugetare.

Numai în 2023 și 2024, impozitele au crescut în patru valuri, iar veniturile fiscale pe PIB au crescut cu doar 1,3%.

Deși guvernele și companiile private au investit miliarde de euro în sisteme moderne de administrare fiscală și de digitalizare — cum ar fi facturarea electronică, transportul electronic și alte platforme de acest gen — nivelul de colectare a veniturilor pe PIB rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE.

Media Uniunii Europene este de 40% din PIB, în timp ce România a crescut din 2023 până în 2024 la 28,8% din PIB, o creștere de doar un punct procentiv. Datele Eurostat arată că în România cea mai mică parte a bogăției create la nivel național într-un an ajunge la bugetul de stat sub forma impozitelor, impozitelor și contribuțiilor.

Singura țară care este mai rău decât noi la nivelul UE este Irlanda, unde PIB-ul este inflațiat de giganti de tehnologie precum Apple, Microsoft, Meta și Google, care au înființat birouri europene acolo.

O problemă de impozitare scăzută sau evaziune fiscală — Țara noastră are, prin urmare, un deficit de dezvoltare enorm datorită acestui fenomen, în condițiile în care există o mare presiune asupra bugetului național pentru cheltuielile de pensii, salariile bugetare și sănătatea.

Economia subterană, o veche problemă a României, pare să fie principalul motiv pentru care rămânem printre cele mai puțin impozabile țări din UE și din regiune. Creșterea impozitelor nu ar fi o soluție, spune Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. Un bun exemplu este Bulgaria, care are impozite mai mici și colectări mai bune. Evident, avem o mare problemă cu colectarea, iar în fraudă cu TVA suntem numărul unu în Uniunea Europeană.

Există destul loc aici pentru a mări colectia, de exemplu prin încărcare inversă. Dacă ne uităm la veniturile din muncă, aici suntem campioni europeni, primii în UE după impozitarea medie a muncii. Chiar dacă suntem primii care impoza munca, suntem pedeapsa pentru participarea la piața muncii, tocmai din cauza impozitelor atât de mari.

Taxăm mult, dar suntem de partea cealaltă!

O situație nenaturală este că aproape o treime din contractele de muncă se aplică la salariul minim, ceea ce arată evadarea fiscală la locul de muncă, tocmai din cauza impozitării excesive, potrivit analiștilor financiari. Din totalul veniturilor fiscale naționale, peste 40% provin din impozitele pe muncă și din contribuțiile sociale, în timp ce doar 21% provin din impozitele directe plătite de români (categorie în care este inclusă și impozitul pe venit).

La nivelul UE, mass-media arată că impozitele directe, impozitele indirecte și contribuțiile sociale reprezintă aproximativ o treime din veniturile fiscale.

În anii 2023, 2024 și 2025, impozitele au fost crescute în mod constant în România, în timp ce problemele bugetare ale țării s-au aprofundat din cauza deficitului.

Impozitele au crescut din nou începând cu 1 ianuarie 2026, dar deficitul bugetar a început să scadă, împreună cu cheltuielile guvernamentale.

Taxăm mult și suntem de partea cealaltă, în sensul că cu cât mai ridicăm impozitele, cu atât mai scăzute sunt veniturile fiscale. Deoarece companiile părăsesc țara, angajații caută soluții (cu taxe ridicate nr. r.), spune Adrian Codirlașu.

Economiștii și analiștii financiari au arătat adesea că impozitarea inversă este o soluție pentru reducerea evaziunii TVA. Aceasta implică transferul obligației de plată și declararea TVA de la vânzător la cumpărător.

Mecanismul de impozitare inversă este deja în vigoare în România, dar numai în anumite sectoare, cum ar fi construcția, afacerea cu energie electrică, gazul natural, combustibilii și cerealele.

Da, impozitarea inversă este o măsură care se aplică în România, unde există un risc ridicat de evadare. Se demonstrează eficacitatea acestei măsuri în reducerea evaziunii fiscale. Atât Bulgaria, cât și Italia au fost țări cu scădere mare a TVA și au reușit, inclusiv prin aceste măsuri, să reducă scăderea TVA.