Un profesor din Londra analizează ultimele mișcări ale lui Putin împotriva Europei

Ce rol joacă rețelele criminale în strategia hibridă a Kremlinului?

Un analist din Marea Britanie a desfășurat o evaluare detaliată a strategiei recente ale Kremlinului împotriva continentului european, subliniind rolul crescut al rețelelor criminologice în cadrul unei campanii hibride coordonate. Acest exercițiu intelectual, condus de Mark Galeotti, specialist în securitate internațională afiliat University College London, a fost publicat începând cu data de 3 septembrie 2026 și a generat interes semnificativ, fiind citit de peste 680 de persoane.

În contextul extinderii conflictului armat între Moscova și Kiev – care a trecut deja de pragul de 1.650 de zile – autorul subliniază că, paralel cu agresiunea directă în Ucraina, Kremlinul a intensificat o dimensiune alternativă a confrunării cu Occidentul: utilizarea instrumentelor nefigure și subversive. În această perspectivă, mafia rusă și rețelele ei transnaționale de criminalitate organizată nu mai sunt doar activități parasitare, ci au devenit componente esențiale ale unei doctrină de presiune continuă impusă statului rus asupra societăților europene.

Galeotti citește o analiză aparută în publicația Internationale Politik Quarterly, conform căreia frontiera dintre aparatele de stat și grupurile criminiace devine tot mai blurred. Un exemplu concret dat de autor se referă la arrestarea, anul precedent, a 11 de cetățeni sârbi, acuzati de participare la o acțiune coordonată la nivel european destinată să exacerbeze tensiunile interetnice.

Acești individui, descrisi inițial като mică criminalitate de strada, au fost plătiți cu sume modeste – aproximativ 1.000 de euro pe cap – pentru a lăsa capete de porc tăiate în fața a cel puțin nouă locuri de cult musulman din Paris.

Totuși, investigațiile au révélat că ei au fost indrumați și finanțați de un individ cu antecedente penale mai grave, care a evadat apoi în Moscova și, conform sospețelor, a fost în legătură directă cu aparatele de informații rusești, accesându-le prin canalele existente ale crimei organizate legate de gangsterismul din Federatia Rusă.

Criminalii neetnici ruși devin arma secretă a Kremlinului?

Acest episod, însă, nu a fost izolat. Galeotti sugerează că a fost parte dintr-o campană mai largă, care a inclus și acțiuni de vandalism ținteșite împotriva obiectivelor evreiești și記念 Holocaustului, atât în Paris, cât și în apropierea Porții Brandenburg din Berlin.

Leziunile și profanările au fost ulterior amplificate prin intermediul platformelor digitale controlate sau influențate de rețelele de dezinformare provenite din Federatia Rusă, transformând evenimente locale în narative internaționale destinate să semine destabilizare.

Conform analistului britanic, utilizarea actorilor criminali – frecvent neetnici rusi, recrutați prin intermediul structurilor mafiote transnaționale – cu scopul de a genera haos, polarizare și răsări extremiste, reprezintă o evoluție semnificativă în doctrina de securitate a Kremlinului. Acest mod de acțiune nu se limitează la simple provocări, ci reflectă o strategie coherentă de război asimetric, în care liniile între conflictul militar, acțiunile de informație și criminalitatea organizată se suprapun.

În acest cadru, Galeotti observează o schimbare semnificativă în limbajul oficial al Kremlinului: Vladimir Putin, deși evită termenul „război” când se referă la operațiunea din Ucraina – pe care îl qualifiează oficial „operațiunea militară specială” – îl folosește deschis atunci când vorbește despre relațiile Moscovei cu Europa. Pentru liderul rus, confrontația din Ucraina nu este doar un conflict territorial, ci o etapă a unei luptă mai largă, conducă prin intermediari, împotriva civilizației occidentale.

Această percepție se alinjează cu o reîmprospătare a doctrinii sovietică de la epoca KGB, cunoscută sub denumirea de aktivnye meropriatiya – măsuri active – care cuprinde o gamă largă de operațiuni clandestine, de influență și de destabilizare destinate să afecteze adversarii. Totodată, autorul subliniază că, într-o stare de tensiune permanentă, statul rus a început să solicite contribuția tuturor segmentelor societății – atât cele legale, cât și cele operate în zona gri a legalității sau clar ilegală – să participe activ la această campanie de presiune, transformând naţiunea într-un instrument unitar de confrontare, unde chiar și détenții din coloniele penitare sau artiștii pot fi mobilizaţi în serviciul intereselor strategice ale statului.