Bibliotecară de bibliotecară la un colegiu de top din București: preda economie în loc de lectură

O bibliotecară predește economie la un colegiu de elită!

Deficitul acut de cadre didactice a pătruns cu forță și în instituțiile de învățământ de elită din capitală, generând scenarii neprevăzute în sala de clasă.

La Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, o instituție renumită pentru performanțele sale academice, situația a atins cote de alarmă: o bibliotecară a fost angajată temporar pentru a preda cursuri de economie, deși nu avea nicio experiență anterioară în predare.

Directoarea unității, Ionela Neagoe, a descris incidentul cu un amestec de surprindere și autoironie, declarând: „Să mă ierte Dumnezeu!”. Această situație a fost detaliată într-o emisiune de televiziune dedicată tematicii educaționale, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă sistemul la începutul noului an școlar.

În cadrul emisiunii „InfoEdu”, difuzată de TVR Info, Ionela Neagoe a oferit detalii despre stadiul actual al angajărilor și al acoperirii orelor de curs.

Când a fost întrebată despre disciplinele care rămân vacante, liderul colegiului a confirmat că informatica reprezintă una dintre materiile critice, pentru care nu s-a identificat încă un profesor calificat.

„Deocamdată, pot să spun că informatica este neacoperită, da”, a precizat ea, subliniind caracterul urgent al problemei.

Moderatorul a insistat asupra faptului dacă această lacună era izolată, iar directoarele a explicat că și domeniul economic a prezentat dificultăți semnificative, deși, în final, orele respective au fost ocupate prin soluții improvizate.

Ionela Neagoe a relatat cu amuzament amar circumstanțele în care a fost angajată bibliotecara pentru disciplina de economie. Ea a menționat că, deși a existat o necesitate clară de a acoperi o oră specifică, persoana desemnată nu provenea din corpul profesoratului tradițional. Și economia e luată.

Deci, practic s-au luat orele, dar o doamnă bibliotecară, acum să mă ierte Dumnezeu, că poate, dacă eram bibliotecară și mă hotăram să predau, probabil că trebuia cineva să-mi dea o șansă, dar chiar nu mi-a inspirat că poate fi în educație, a afirmat directoarele, reflectând asupra paradoxului unei cariere didactice începute fără pregătire specifică.

Ea a continuat descrierea, notând că individul respectiv era bibliotecar de mulți ani și a decis brusc să extindă atribuțiile sale spre catedră, o tranziție pe care directoarele o consideră surprinzătoare, chiar dacă viața școlară pare să impună astfel de adaptări rapide.

O bibliotecară preda economie la un colegiu de elită!

Problema lipsei profesorilor nu este un fenomen izolat la nivel local, ci afectează o serie de unități de învățământ din întreaga țară.

Potrivit sursei Edupedu, Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a atras atenția recent asupra practicii de utilizare a „resursei externe” pentru acoperirea vacantelor.

Această categorie include atât pensionari care revin în activitate, cât și specialiști din alte domenii, care sunt solicitați să predea discipline pentru care nu dețin certificarea inițială.

Cele mai mari tensiuni sunt raportate în cazul materiilor STEM, precum informatica, fizica, chimia și matematica, unde deficitul de personal este cel mai pronunțat.

Pe lângă criza numerică a cadrelor didactice, sistemul educațional românesc se confruntă cu o altă provocare majoră: epuizarea profesională a profesorilor cu vechime. Multe cadre didactice experimentate își exprimă nemulțumirea față de stresul acumulat și presiunile constante exercitate în mediul școlar.

Un exemplu recent, relatat de publicația Adevărul, ilustrează această tendință: o profesoară titulară a ales să abandoneze catedra după peste două decenii de servicii, motivând decizia prin impactul negativ asupra vieții personale și a sănătății.

Cadrul didactic a explicat că granița dintre viața profesională și cea privată se estompase complet, școala devenind o prezență constantă și în timpul liber. Sunt profesoară titulară pe post.

Cu toate acestea, nu voi mai preda. Am ajuns să constat că școala nu mai rămânea la școală. O luam cu mine acasă, în familie.

În nopțile fără somn, în weekenduri. Am început să mă enervez din lucruri mărunte, să fiu mereu tensionată, să simt că nu mă mai recunosc.

Nicio profesie nu merită să îți consume sănătatea fizică și echilibrul psihic până în punctul în care nu te mai poți bucura de viața ta, a transmis profesoara prin intermediul site-ului educațional La Tablă.

Această mărturie subliniază faptul că problema educației nu se reduce doar la numărul de profesori disponibili, ci include și calitatea vieții celor care rămân în sistem, o dinamică complexă care definește viitorul învățământului românesc.