Când va fi gata noua lege a salarizării unitare și ce se întâmplă cu muncitorii străini

Manole a apărat comunitatea românească din diaspora!

În contextul în care peste un milion de salariați cu remunerație minimă așteaptă o decizie de creștere a salariului de bază, programată să intră în vigoare la începutul anului, Florin Manole, șeful portofoliului Muncii, a oferit o serie de explicații detaliate într-un interviu pentru Digi24. Conversația a acoperit mai multe teme sensibile, inclusiv prezența forței de muncă din afara UE, progresul legii privind salarizarea unitară și necesitatea reducerii sarcinilor fiscale impuse asupra muncii.

O parte semnificativă a discuției a fost dedicată modului în care discursurile politice extreme din Germania afectează imaginea românilor expatriați. Cei din extrema dreaptă germană au susținut că cetățenii români abuză de sistemul de securitate socială germană. În răspunsul său, Manole a invocat un caz de fraudă recent, investigat de DIICOT și implicând Casa de Pensii, care a avut loc cu o lună înainte.

Ministrul a subliniat că sute de mii de români muncesc legal în Germania, plătind taxe și trăind o viață obișnuită.

El a exprimat dorința ca acești oameni să fie prezenți în România, recunoscând că deși există beneficii sociale acordate strict conform legii, cazurile de fraudă trebuie pedepsite.

Manole a apărut în apărarea comunității românești din diaspora, criticând tendința de a trata toată categoria cu suspiciune generalizată. El a precizat că, deși fraudele există peste tot, cu grade variabile, niciun politician nu are dreptul să impună prezumția de vinovăție pentru o întregă categorie de oameni, indiferent de naționalitate.

Tema a fost legată de riscurile sociale mai largi, unde sărăcia și inflația hrănesc radicalismul de dreapta.

Ministrul a amintit că lupta cu extremismul a fost motorul care a unit fostă coaliție de guvernare, și că această provocare rămâne activă, chiar dacă structura politică a evoluat.

Privind politica de migrație, interviul a analizat necesitatea antreprenorilor de a angaja muncitori străini. George Simion, liderul AUR, a criticat volumul mare de forță de muncă din afara UE, susținând că acest influx menține salariile la niveluri joase. În replică, Manole a explicat mecanismele actuale și a prezentat o inițiativă proprie pentru ajustarea cotei anului viitor. El a menționat că, deși nu împărtășește simpatii politice cu Simion, la finalul anului precedent a solicitat în cadrul Consiliului Național Tripartit o cotă redusă pentru a crea spațiu pentru angajații locali, anticipând o creștere a șomajului.

Această previziune s-a dovedit corectă.

Guvernul a stabilit o limită!

În cele din urmă, Guvernul a stabilit o limită de 100.000 de muncitori străini pentru anul curent, în timp ce Manole propusese o cifră mai mică, de 75.000, față de cota precedentă de 90.000. Ministrul a subliniat că, deși rețelele de trafic sunt reale, ele nu se combat prin discursuri extreme sau prin Codul penal, ci prin mecanisme adecvate.

El a respins ideea că străinii preiau locurile de muncă ale localnicilor, arătând că aceștia contribuie la bugetul public și la sistemul de pensii prin plata taxelor.

Deși mulți nu vor acumula stagii de cotizare de 15 ani în România, alții ar putea alege să se întoarcă în țara natală pentru a trăi pensia aici, similar cu mulți români care au lucrat în străinătate și au ales să primească pensiile în România.

În ceea ce privește adaptarea la noile condiții ale pieței muncii, Manole a evidențiat provocările create de inteligența artificială, care produce efecte greu de prevăzut în economii avansate. El a recunoscut că există un număr prea mare de șomeri și că statul trebuie să pregătească răspunsuri clare la această transformare tehnologică.

Discuția s-a concentrat apoi pe remunerațiile din sectorul public. Guvernul lucrează la pachetul bugetar și la măsuri sociale legate de pensii și sprijinul energetic.

Legea salarizării unitare este programată să revină pe agenda executivului anul viitor. Manole a garantat că există timp suficient pentru finalizarea legii în 2027, cu termen-limită la sfârșitul anului.

El a amintit și de propunerea de eșalonare sau înghețare a salariilor demnitarilor, o idee susținută de sindicatele din educație, care ar fi redus cheltuielile statului.

Deși constrângeri vechi din partea Comisiei Europene au împiedicat aplicarea acestei măsuri în trecut, ministrul consideră că acele bariere birocratice au dispărut, permițând reluarea discuțiilor fără restricții externe.

La întrebarea directă despre calendarul legii din sectorul public, răspunsul a fost clar: finalizarea este vizată pentru 2027, cu un termen-limită la sfârșitul anului.