Clasa cu predare în limba română din Ucraina, în centrul dialogului bilateral

MAE a urmărit educația în română în Ucraina vara!

Diplomația românească a plasat în centrul atenției publice problematica educației în limba română pentru copiii din comunitățile locale din Ucraina, subliniind importanța acestei teme în relațiile bilaterale. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a confirmat miercuri că monitorizează cu strictă atenție situația clasei I din localitatea Cartal, situată în apropiere de Orlovka, unde cursurile se desfășoară în limba română.

Autoritățile de la București au transmis un mesaj clar prin care susțin că respectarea drepturilor membrilor minorității române din teritoriul vecin este o prioritate, fiind urmărită nu doar prin canale diplomatice obișnuite, ci și prin instrumentele specifice incluse în Planul de acțiune dedicat protecției minorităților naționale.

Acest plan constituie un element esențial al traseului pe care Kievul îl parcurge pentru a-și consolida dosarul de aderare la Uniunea Europeană.

Conform declarațiilor oficiale ale ministerului, alinierea legislației și practicilor ucrainene la standardele europene în sfera apărării drepturilor grupurilor etnice reprezintă un angajament asumat formal de către Guvernul de la Kiev în timpul negocierilor de aderare. În contextul tensiunilor actuale legate de existența clasei primare din Cartal, MAE a precizat că a inițiat o serie de demersuri diplomatice atât la nivel local, în București, cât și în capitala ucraineană, Kiev.

Scopul principal al acestor eforturi este de a clarifica statusul juridic și logistic al instituției școlare, identificând o soluție viabilă care să garanteze continuitatea procesului educativ în limba maternă pentru elevii din zonă.

Comunicatul de presă al MAE detaliază modul în care a fost creată această structură educațională. Deschiderea clasei respective a fost posibilă datorită intervențiilor directe ale Consulatului General al României de la Odesa, care a negociat cu autoritățile ucrainene pe baza unor cereri explicite formulate de membrii comunității românești locale.

De asemenea, reprezentanța diplomatică română a intrat în contact prompt cu administrațiile locale și regionale competente.

Se anunță o nouă vizită pe teren, programată pentru data de 18 septembrie, în cadrul căreia se vor purta discuții detaliate cu toate părțile implicate pentru a rezolva neînțelegerile existente.

În paralel cu aceste acțiuni punctuale, MAE menționează că, pe parcursul verii și începutului lunii septembrie, delegații consulare români s-au deplasat în diverse sate și orașe din regiune. Scopul acestor deplasări a fost stabilirea unui dialog direct și transparent între oficialii români, reprezentanții comunității românești și factorii locali de decizie.

Ministerul subliniază că educația în limba română rămâne un subiect constant, tratat cu prioritate în cadrul schimburilor diplomatice dintre cele două state, inclusiv la niveluri ridicate ale guvernelor.

Restructurarea din Cernăuți a alarmat românii!

Contextul istoric și politic al acestei dispute este marcat de evenimente recente din 2024. În luna iulie a anului trecut, România și Ucraina au semnat un acord de cooperare în domeniul securității. Prin acest document, Kievul și-a reconfirmat intenția de a continua implementarea reformelor necesare pentru integrarea europeană, incluzând aici și respectarea criteriilor referitoare la protecția minorităților naționale.

Este important de reținut că tema apărării drepturilor românilor din Ucraina se află de mult timp pe agenda oficială a Bucureștiului.

Anul precedent, premierul Ilie Bolojan a declarat public că a avut o conversație cu omologul său de la Kiev, în care au fost abordate chestiunile legate de comunitățile românești. Liderul executivului român a subliniat necesitatea menținerii unui canal de comunicare deschis și eficient. Această discuție a avut loc pe fondul unei reforme majore a sistemului de învățământ liceal din Ucraina, care prevedea reorganizarea rețelei de licee. Planul inițial presupunea concentrarea elevilor din clasele 10-12 într-un număr restrâns de instituții, generând incertitudini.

În regiunea Cernăuți, această restructurare a stârnit îngrijorări profunde în rândul comunității românești. Conform informațiilor transmise de reprezentanții acestei comunități, mai multe școli cu predare în limba română ar fi fost transformate în gimnazii, limitate la clasele 1-9, în timp ce ciclul de liceu ar fi fost centralizat în câteva unități mari.

Această schimbare risca să forțeze un număr semnificativ de elevi să parcurgă distanțe considerabile zilnic pentru a-și continua studiile în limba maternă, afectând astfel accesibilitatea educației.

Situația a evoluat în timp, cu reacții și declarații din partea ambelor părți. În august 2025, MAE de la București a reiterat sprijinul ferm pentru conservarea și promovarea limbii române în comunitățile diasporice, menținând problema drepturilor minorității pe primul loc în agenda bilaterală.

Un moment simbolic important a avut loc în martie 2026, când președintele Volodimir Zelenski, aflat într-o vizită la București, a anunțat instituirea Zilei Limbii Române în Ucraina.

Această sărbătoare anuală va fi marcată în fiecare an pe data de 31 august.

Cu aceeași ocazie, șeful statului ucrainean a precizat că cele două țări au analizat și aspectele legate de educația comunității românești, declarând că ambele părți sunt gata să ducă mai departe dialogul constructiv. Ulterior, în mai 2026, într-o nouă întâlnire cu președintele Nicușor Dan, Zelenski a menționat că Kievul a ținut cont de propunerile avansate de comunitatea românească în ceea ce privește organizarea procesului educațional, demonstrând o flexibilitate în abordarea problemei.

Pentru a oferi un cadru complet, este util să ne amintim că, încă din octombrie 2023, autoritățile ucrainene au luat o decizie semantică importantă, înlocuind termenul „limba moldovenească” cu „limba română” în documentele oficiale, un pas recunoscut de comunitatea internațională ca fiind o recunoaștere a identității lingvistice a minorității.