Comunitățile românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa!
Debată intensă privind viitorul educației în limba română din Ucraina
Culture picks
Facturile la apă în SUA au explodat: creștere de 62% în ultimul deceniu
Parlamentul: Elveția impune taxă de mii de euro pentru lucrătorii proveniți din UE, limitând imigrația
Niculescu, șanse de 60% la majoritate; Nazare rămâne la Finanțe
Budapesta a dat drumul: Ungaria nu mai blochează aderarea Ucrainei la UEProiectul legislativ nr. 16119, înregistrat la 1 octombrie 2026, capătă o dinamică accelerată în Parlamentul ucrainean, generând îngrijorare semnificativă printre cetățenii de origine românească din teritoriile istorice. La doar cinci zile de la depunerea documentului, comisia parlamentară responsabilă cu domeniul educațional a emis o recomandare pentru examinarea de urgență a textului, propunând adoptarea acestuia atât în prima lectură, cât și în ansamblu, cu ajustări tehnice minore.
Deși această recomandare nu constituie o aprobare finală, conform datelor publicate de legislația ucraineană la data de 7 octombrie, textul așteaptă acum dezbaterea în plenul Camerei.
Reprezentanții comunităților românești din trei regiuni majore – Cernăuți, Transcarpatia și Odesa – au inițiat un demers diplomatic, solicitând intervenția directă a Guvernului de la București înainte ca votul final să aibă loc. Printr-o scrisoare comună adresată președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și mai multor comisii parlamentare naționale, semnatarii au cerut ca pozițiile lor să fie susținute ferm în negocierile cu autoritățile de la Kiev.
Documentul, a cărui conținut a fost analizat de BucPress, include un tabel detaliat cu amendamente propuse de comunitate.
Semnatarii, printre care se numără Aurica Bojescu, Ion Botoș, Eugen Patraș și Anatol Popescu, recunosc existența unor prevederi utile în noul proiect, dar afirmă că acesta nu rezolvă problemele structurale esențiale pentru menținerea învățământului în limba maternă. Principalul punct de tensiune vizează formularea care permite utilizarea limbii minorității „alături de limba de stat”.
Această redactare lasă incertă proporția reală a materilor predate în română față de cele în ucraineană, ducând la teama că numărul școlilor cu predare exclusiv sau predominant în limba română ar putea scădea treptat.
Cum continuă școala elevilor după etapa primară?
O altă preoccupare majoră privește continuarea parcursului școlar al elevilor după etapa primară. Comunitatea solicită ca dreptul de a studia în limba română să fie extins până la finalizarea liceului și să fie inclus și în învățământul profesional.
Mai mult, absolvenții care au urmat cursurile în limba română ar trebui să aibă posibilitatea de a formula Pentru localitățile rurale cu populație redusă, semnatarii cer derogări de la normele generale privind dimensiunea minimă a claselor și organizarea unităților de învățământ gimnazial-liceal.
În opinia reprezentanților, o clasă cu predare în română ar trebui să poată funcționa legal chiar dacă are mai puțin de cinci elevi, condiție necesară pentru a asigura accesul la educație în limba maternă în satele izolate.
De asemenea, se propune ca o școală să dobândească statutul de instituție a minorității imediat ce înființează prima clasă în limba respectivă, fără a mai fi condiționată de ponderea totală a elevilor minoritari din întreaga unitate.
Critica se extinde și asupra mecanismului prin care materiile predate în ucraineană pot fi extinse într-o clasă de minoritate la solicitarea părinților a cel puțin două treimi dintre elevi. Autorii scrisorii susțin că această prevedere riscă să erodeze progresiv prezența limbii române în curriculum și că decizia părinților trebuie protejată împotriva presiunilor locale eventuale. Totodată, se insistă ca personalul managerial și administrativ al școlilor minoritare să poată comunica oficial în limba comunității atât cu elevii, cât și cu părinții.
Demersul cere o poziție oficială clară a României, stabilirea unor canale de comunicare directe cu parlamentarii ucraineni și negocierea amendamentelor înainte ca proiectul să ajungă la votul final. Acestea sunt preoccupările exprimate în document, nu consecințe deja stabilite ale proiectului.
Contextul actual se înscrie într-un lanț de evenimente recente, inclusiv dezmințirile Ambasadei Ucrainei privind închiderea școlilor în 2027 și cererile de anchetă formulate după incidentele anterioare.
