Scandal în Parlament privind trimiterea militarilor români în comandamentul NATO pentru Ucraina

Proiectul a fost aprobat cu majoritate simplă?

Dezbateri aprinse au marcat ședința comună a Comisiilor de apărare din cadrul Parlamentului, eveniment care s-a transformat într-un adevărat scandal politic marți dimineață. Punctul central al disputei a fost propunerea de a integra 20 de militari români în structurile comandamentului NATO destinate sprijinirii Ucrainei.

Culture picks

Cum a blocat Cătălin Predoiu, prin prezența sa la CSM, sancționarea procurorului generalDNA s-a autosesizat după ce șeful Inspecției Muncii a fost filmat primind plicuri în portbagajFermierii amenință cu marș spre Valea Oltului dacă Guvernul nu le dă un răspunsProtestul ciobanilor la AUR: ziua porților deschise cu parfum de mineriade

Senatorul Dan Tănasă, reprezentant al partidului AUR, a condus atacul verbal, susținând că această decizie riscă să implice România direct într-un conflict armat cu Federația Rusă.

Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) au intervenit pentru a clarifica situația, insistând asupra faptului că este vorba exclusiv despre un contingent limitat la maximum 20 de persoane, având statut de personal de stat major. Acești specialiști ar urma să fie dislocați temporar în Franța sau în Marea Britanie, nu pe frontul ucrainean, contrar unor interpretări eronate din opoziție.

Solicitarea inițială a fost formulată de președintele Nicușor Dan, care a cerut Legislativului aprobarea participării forțelor armate române la Comandamentul operațional destinat Forței Multinaționale de sprijin a Ucrainei, inclusiv în structurile subordonate de comandă și control.

Conform documentului transmis către parlamentari la data de 30 martie, acești 20 de militari vor contribui la activități critice, cum ar fi planificarea strategică, gestionarea operațiunilor curente și asigurarea securității cibernetice. Comandamentul respectiv funcționează pe bază de rotație, fiind mutat alternativ între Franța și Marea Britanie.

Structura se încadrează în conceptul cunoscut sub numele de „Coaliție de voință” (Coalition of the Willing), un mecanism politico-militar conceput pentru a oferi Ucrainei garanții politice și juridice solide după semnarea unui eventual acord de încetare a focului.

Oficialii MApN au subliniat în fața comisiei că această coaliție își va manifesta efectele abia după încheierea unui acord de pace, funcționând, în esență, ca un instrument de consolidare a liniștii, nu ca un pretext pentru declanșarea unui nou război. De asemenea, s-a precizat că subcomandamentele respective nu se vor găsi niciodată pe teritoriul Ucrainei, ci doar în state membre ale NATO, fiind separate distinct de orice alte inițiative la nivel european sau al Alianței Nord-Atlantice.

Dan Tănasă a declanșat un scandal politic!

Tensiunile au atins cote maxime când Dan Tănasă a acuzat public că, prin acest vot, „împinge România într-un conflict cu Rusia”, repetând insistent sloganul „Ne băgați în război cu Rusia”. El a cerut ca națiunea să fie informată corect despre implicațiile reale ale acestei măsuri. Următoarea etapă a fost o altercație directă între Tănasă și deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, concentrată pe regulile de procedură pentru punerea întrebărilor.

Președintele ședinței a decis că fiecare grup parlamentar are dreptul la o singură întrebare, regulă pe care Tănasă a contestat-o cu vehemență, solicitând o dezbatere prelungită de două, trei, patru, cinci sau chiar șase ore.

Momentul de maximă tensiune a fost atins când Tănasă l-a adresat lui Rodeanu cu un ton ironic, spunând: „Nu fi dobitoc, domnu' Rodeanu”. Disputa a fost agravată de presiunea exercitată de calendarul parlamentar, deoarece cele două camere aveau programat un plen comun la ora 10:00. Conform unei intervenții din sală, comisiile nu au voie să delibereze în timp ce se desfășoară plenul. Deși Tănasă protestează strigând că „nu e normal” să se voteze în aceste condiții, conducerea ședinței a trecut la vot.

Proiectul a fost aprobat cu majoritate simplă în cele două comisii reunite, deși numărul exact al voturilor nu a fost comunicat imediat. Debatul a continuat chiar și după încheierea votului, în sala de ședințe.

Decizia finală rămâne în responsabilitatea plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului, unde cererea prezidențială va fi supusă din nou votului parlamentar.

În paralel cu scandalul din România, în Bulgaria, sute de cetățeni au ieșit în stradă în seara zilei de marți, 15 septembrie, pentru a cere demisia guvernului condus de Rumen Radev. Protestatarii au scandat mesaje precum „Comuniștii afară” și „Glorie Ucrainei”, exprimându-și nemulțumirea față de politica promovată de actuala administrație.

Pe plan militar, autoritățile ucrainene au anunțat dezvoltarea unei noi arme specializate în distrugerea dronelor, o inovație menită să îmbunătățească capacitatea de apărare antiaeriană a țării în contextul războiului în desvoltare.