Economia Israelului crește prin tehnologie, dar inflația îngrijorează populația

Monedele stabile reflectă sănătatea economică!

Sectorul high-tech a transformat Israelul într-o economie de top, capabilă să absoarbă șocuri uriașe, chiar și în contextul unor confruntări armate prelungite.

Cu toate acestea, această prosperitate nu este simțită uniform de toți cetățenii; creșterea costurilor de viață și acumularea datoriilor publice generează o tensiune socială vizibilă, transformând situa financiară într-un subiect central de dezbateri electorale.

Deși trei ani de lupte pe multiple frontiere din Orientul Mijlociu ar sugera, intuitiv, o stare de criză economică acută, realitatea statistică prezintă un tablou mult mai optimist. Conform analizei realizate de Al Jazeera, indicatorii macroeconomici ai statului israelian indică o performanță remarcabilă, contrar așteptărilor comune legate de impactul conflictelor.

După o perioadă inițială de stagnare pronunțată, declanșată de atacurile lansate de Hamas la 7 octombrie 2023 și de ofensiva militară intensă împotriva Fâșiei Gaza, economia locală a demonstrat o capacitate de redresare extraordinară. În prezent, statul se numără printre cele mai dinamice economii avansate din lume, înregistrând ritmuri de expansiune superioare celor observate în majoritatea marilor puteri globale.

Datele oficiale guvernamentale arată o evoluție clară a Produsului Intern Brut. Astfel, în anul 2025, creșterea s-a situat la 2,9%, o îmbunătățire față a 1% înregistrată în 2024.

Pentru prima jumătate a anului curent, rata de creștere a accelerat la 3,2%. Proiecțiile elaborate de Banca Israelului sunt încă mai ambițioase: se așteaptă o expansiune de 4% pe parcursul anului 2026 și una de 5,5% în 2027. Aceste estimări depășesc semnificativ perspectivele oferite pentru economii majore, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Canada și Japonia.

Stabilitatea monedelor și piețele financiare reflectă această sănătate economică. Șecelul a cunoscut o apreciere constantă față de dolarul american în ultimii trei ani, atingând cote maxime nedevastate de zece ani în luna mai. Piața bursieră locală a înregistrat, de asemenea, o ascensiune spectaculoasă, cu indicele de referință TA-125 având o creștere cumulată de peste 110%. În paralel, piața muncii rămâne solidă, cu un nivel de șomaj limitat la 2,8%, iar presiunea inflaționistă este menținută la un nivel moderat de 1,5%.

În acest mediu economic favorabil, campania electorală pentru votarea din 27 octombrie s-a axat predominant pe tematica securității naționale.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu, conducătorul formațiunii Likud, și generalul Gadi Eisenkot, reprezentantul partidului de centru Yashar, s-au concurentat pentru a convinge electoratul că au cea mai potrivită strategie pentru garantarea protecției cetățenilor.

Resiliența exemplară a economiei israeliene este atribuită în mod principal sectorului tehnologic, care a reușit să se izoleze parțial de turbulențele geopolitice din Gaza, Liban, Siria, Irak, Iran și Yemen. Deși se află într-o stare de alertă militară din octombrie 2023, țara a atras sume record de capital în tech, domeniu care contribuie la aproximativ o cincime din totalul activității economice.

Ce val global de entuziasm!

Acest flux de fonduri este alimentat de adoptarea rapidă la scară mondială a inteligenței artificiale.

Investițiile străine directe au atins un nivel istoric de 26,2 miliarde de dolari în anul precedent, reprezentând o explozie de 78% comparativ cu 2024.

Această creștere a fost impulsată de tranzacții uriașe, inclusiv achizițiile record efectuate de giganții tehnologici americani Alphabet și Palo Alto Networks, care au cumpărat companiile israeliene de securitate cibernetică Wiz și, respectiv, CyberArk.

Fluxul de capital nu s-a oprit nici în prezent; intrările au înregistrat un record trimestrial de 14,1 miliarde de dolari în intervalul ianuarie-martie, conform datelor oficiale.

Pe lângă valul global de entuziasm pentru IA, ecosistemul tehnologic local a profitat de parteneriatul strâns cu industria de apărare. Sectorul militar a extins baza clienților săi, plasând comenzi către sute de startup-uri care dezvoltă soluții variate, de la sisteme radar la rețele de comunicații și tehnologii de contra-măsuri anti-dronă.

Keren Uziyel, analist senior pentru regiunea Orientului Mijlociu și Africa la Economist Intelligence Unit (EIU), explică această rezistență economică prin prisma exporturilor. El susține că creșterea robustă a angajării și a salarilor a contribuit, dar factorul decisiv este cererea globală masivă pentru tehnologie. Israelul, împreună cu companiile multinaționale care își au sediul acolo, este competitiv la nivel internațional în nișe precum securitatea cibernetică și inteligența artificială.

Uziyel a subliniat pentru Al Jazeera că apetitul pentru produsele și serviciile tehnologice israeliene atrage volume mari de investiții străine directe și finanțare prin capital de risc. Acest fenomen stimulează piețele de capital, generând efecte notabile asupra formării averilor private și asupra creșterii veniturilor fiscale ale statului.

Totuși, eforturile militare au impus o povară considerabilă asupra bugetului public.

În martie, Banca Israelului a estimat că costurile cumulative ale războiului s-au ridicat la aproximativ 350 de miliarde de șekeli, echivalent cu 114,6 miliarde de dolari.

Această cifră impresionantă nu ia în calcul cheltuielile aferente conflictului recent declanșat cu Iranul, ceea ce sugerează că presiunea fiscală va continua să crească în viitor.