Gaura neagră din sănătate: 100 de companii datorează statului peste 1,2 miliarde de lei

De ce statul rămâne cel mai mare datornic la propria sănătate?

O analiză recentă realizată de NewsCenter. ro, pe baza datelor oficiale ANAF, scoate la iveală o realitate dură: primele 100 de companii cu cele mai mari restanțe la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (CASS) au acumulat datorii de 1,23 miliarde de lei. Acești bani, care ar fi trebuit să susțină sistemul medical – de la tratamente și medicamente, până la consultații și spitalizări – au rămas blocați în conturile unor firme care, deși rețin contribuția din salariile angajaților, uită să o mai vireze statului.

Culture picks

Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCRAUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euroCiucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențeleBolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UE

Paradoxal, instituțiile publice sunt campioane la capitolul rău-platnici. Nu mai puțin de 17 entități controlate de autoritățile centrale sau locale au adunat restanțe de 549,3 milioane de lei, adică aproape jumătate din totalul datorat de acest top 100.

Grupul Romarm este un exemplu grăitor: patru dintre filialele sale – Uzina Mecanică Sadu (25,1 milioane lei), Uzina Mecanică București (22,5 milioane lei), Uzina Automecanică Moreni (13,3 milioane lei) și Tohan Zărnești (10,3 milioane lei) – au cumulat un deficit de peste 71 de milioane de lei.

Nici sectorul termoficării nu stă mai bine; giganți precum CET Iași, CET Brașov, RADET București și Apaterm Galați au „uitat” să plătească 54 de milioane de lei către bugetul de sănătate.

Sectorul privat nu este nici el străin de acest fenomen.

Șapte firme de pază și protecție, printre care Nei Divizia de Securitate, Cosepa Security Int, Cameleon Security Systems și Gardienii, au înregistrat restanțe cumulate de peste 50,9 milioane de lei.

1,23 miliarde de lei blocați la firme: cine ține ostatică sănătatea românilor?

Din punct de vedere geografic, Bucureștiul este „lider”, găzduind 39 dintre aceste companii, urmat de județele Brașov (șase), Constanța (cinci) și Prahova (patru).

Cea mai mare problemă este că aceste datorii nu apar doar la firmele aflate în pragul falimentului.

Analiza arată că 32 dintre companiile vizate au raportat pentru 2025 afaceri de peste 10 milioane de lei, iar 16 dintre ele au depășit chiar pragul de 50 de milioane.

Printre giganții cu cifre de afaceri impresionante, dar cu restanțe pe măsură, se numără CFR Marfă (511,8 milioane lei), Uzina Mecanică București (344,2 milioane lei), Niro Investment (179,9 milioane lei), Urban SA (140,4 milioane lei) și Nei Divizia de Securitate (123,3 milioane lei).

În spatele acestor cifre se află 13.521 de salariați, ale căror contribuții au fost reținute, dar nu și virate. Situația este cu atât mai tensionată cu cât 72 dintre aceste societăți au raportat pierderi în 2025, iar aproape jumătate au fost nevoite să facă disponibilizări.

Această radiografie, disponibilă integral pe NewsCenter. ro, ridică un semn de întrebare legitim privind eficiența ANAF în recuperarea debitelor de la companii care rulează sute de milioane de lei, dar ignoră obligațiile față de sistemul medical.