Senatori PNL au votat legea care fixează prețul gazelor din Marea Neagră la 2,5 miliarde de euro

Parlamentul a impus prețul gazelor, provocând o criză cu organismele

Adopția recentă a Legii nr. 171 din 5 august 2026 a generat o intensă dezbatere publică, aceasta autorizând statul român să aloce o sumă uriașă din bugetul național pentru achiziția gazelor naturale provenite din platforma maritimă. Noutatea centrală constă în fixarea unui preț constant pentru următorii șapte ani, tariful fiind stabilit unilateral de către OMV Petrom, companie cu capital majoritar austriac.

Această mișcare legislativă, inițiată de parlamentari liberali, a permis Administratiei Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite fonduri care se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de euro, o cifră care reflectă costul total al volumului de gaz oferit de operatorul privat.

Documentul legal a fost pus în aplicare la începutul lunii august, dar procesul său legislativ a parcurs o cale complexă, marcată de controverse și avize negative din partea unor instituții consultative. Inițiativa legislativă a pornit de la doi senatori ai Partidului Național Liberal, Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga, care au înregistrat proiectul la Senat pe data de 28 iulie 2026.

Cu o zi înainte de votul final, președintele Camerei Superioare, liberalul Mircea Abrudean, s-a alăturat celor doi colegi, devenind coinițiator al textului.

Deși a existat o tentativă de a modifica actul normativ, forma inițială a rămas neschimbată până la adoptarea definitivă, menținând prevederile originale privind finanțarea operațiunilor petroliere, atât cele desfășurate în largul mării, cât și cele terestre.

Expunerea de motive a legii detaliază matematica financiară a tranzacției propuse de OMV Petrom. Conform calculelor prezentate de inițiatori, volumul total de gaz natural ofertat este de 49,9 TWh, echivalent cu 49.900.000 MWh. Prețul unitar impus de companie este de 48,752 euro pe MWh, calculat la un curs de schimb de 5,2581 lei pentru un euro. Rezultatul acestei ecuații este o sumă totală de aproximativ 2.432.724.800 euro, adică 12.791.510.270 lei, valabilă pentru o perioadă de șapte ani, fără a include TVA și accizele aferente.

Aceste detalii tehnice au fost esențiale pentru justificarea cererii de buget adresată ANRSPS, entitatea guvernamentală responsabilă cu gestionarea rezervelor strategice.

Procesul de avizare a evidențiat tensiunile dintre puterea legislativă și organismele consultative ale statului. Proiectul a fost trimis în regim de urgență la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal și Consiliul Legislativ.

Din rândurile acestor foruri, doar Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, subliniind lacunele majore din expunerea de motive. Membrii consiliului au semnalat că, deși documentul indică valoarea estimată a operațiunii, nu specifică clar sursa concretă din care vor fi asigurate plățile. Simplul menționat al cuantumului cheltuielilor nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare, conform argumentației juridice.

În documentul de motivare a avizului negativ, s-au enumerat multiple aspecte rămase neclarificate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care se vor suportă plățile, modul de repartizare a sumelor pe anii șapte, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu financiar, tratamentul fiscal al TVA și al accizelor, costurile de finanțare, precum și impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice. Aceste observări au subliniat faptul că legislația ar putea genera presiuni financiare neanticipate asupra economiei naționale, dacă nu se identifică clar modalitatea de acoperire a cheltuielilor.

Alianța transversală din spatele legii a surprins chiar și parlamentarii!

Deși avizul negativ al Consiliului Legislativ a stârnit critici, procesul legislativ a continuat rapid spre votul final. Proiectul a fost supus dezbaterii și votului în plenul Senatului pe data de 30 iulie 2026.

Rezultatele scrutinului au demonstrat o susținere largă a inițiativei, cu excepția unui grup restrâns de opozanți. Dintre cei 126 de senatori prezenți în sală, 115 au votat pentru adoptarea legii, în timp ce doar opt parlamentari au respins textul. Două voturi au fost înregistrate la abținere, iar un singur senator, Petrișor Peiu, liderul grupului parlamentar AUR, a fost marcat ca fiind prezent, dar nevotant.

Structura votului a relevat o alianță transversală în sprijinul legii. Toate partidele politice din Senat, cu excepția grupului PACE (Partidul Acțiune și Coeziune Europeană), au votat în favoarea proiectului. Această majoritate covârșitoare a permis trecerea legii peste obstacolele administrative ridicate de Consiliul Legislativ, transformând oferta comercială a OMV Petrom într-o obligație legală a statului român.

Fixarea prețului pentru o perioadă lungă de șapte ani oferă certitudine operatorului, dar impune o rigiditate bugetară semnificativă pentru România, care trebuie să asigure lichiditatea necesară achiziției volumului masiv de gaz extras din zăcământul Neptun Deep.

Contextul politic al momentului a fost marcat și de alte dezbateri interne, unde un deputat PSD a acuzat PNL și USR că au transformat școlile în sedii de partid, modificând directorii la doar cinci zile de la numire, pe motiv că aceștia nu erau suficient de buni. Această critică, deși aparent separată de dosarul energetic, a subliniat climatul de rivalitate politică în care a fost adoptată legea privind gazele.

Totuși, impactul principal al Legii nr. 171 rămâne domeniul energetic și fiscal, unde statul român acceptă condițiile impuse de OMV Petrom, fixând un cost total de aproximativ 2,5 miliarde de euro pentru următoarea decadă.

Această abordare legislativă a fost interpretată de unii analiști ca o concesie către interesele austriece, permițându-le acestora să-și stabilească propriul preț pe piața internă, protejat de cadrul legal național. Prin autorizarea ANRSPS să ceară aceste fonduri, parlamentarii liberali au creat mecanismul prin care bugetul de stat va absorbi costul achiziției gazelor la tariful dictat de companie.

Cifra de 2.432.724.800 euro, convertită în 12.791.510.270 lei, devine astfel o constantă fiscală pentru următorii șapte ani, indiferent de fluctuațiile pieței globale sau de evoluția cursului valutar, deoarece prețul a fost blocat prin lege.

Adopția acestui text reprezintă un punct de cotitură în politica energetică a României, legând destinul bugetar al țării de performanțele și deciziile comerciale ale OMV Petrom. Faptul că legea a trecut cu o majoritate de 115 voturi, în ciuda avizului negativ al Consiliului Legislativ, sugerează o voință politică puternică de a garanta veniturile operatorului privat.

Pentru contribuabili, consecința este o alocare obligatorie a resurselor publice pentru a cumpăra gazele de la Marea Neagră, la un preț care nu va mai fi negociabil în perioada contractuală de șapte ani, consolidând astfel poziția de putere a companiei austriece pe piața națională.