Protecția împotriva proceselor abuzive
Bruxellesul avertizează România și alte state membre UE pentru neîndeplinirea obligațiilor legislative
Culture picks
Taylor Swift, cea mai tânără artistă inclusă în Hall of Fame-ul compozitorilor din Nashville
Tensiuni în PNL: Cine vrea să îl schimbe pe Ilie Bolojan
Marea Neagră, cea mai periculoasă zonă maritimă: 570 nave lovite și 40 marinari morți în 2026
Yamal, Mbappé și Olise: reacția la câștigarea Balonului de Aur de către Harry KaneComisia Europeană a trimis miercuri, 15 iulie 2026, avertismente oficiale către mai multe țări din Uniune, inclusiv România.
Motivul? Acestea nu au reușit să integreze legislația comunitară în dreptul național, deși termenele limită au fost depășite. Statele vizate au acum la dispoziție două luni pentru a remedia situația și a informa Comisia despre măsurile luate.
În total, 15 directive UE nu au fost transpuse integral, iar printre ele se numără și cele care vizează protecția solicitanților de azil sau combaterea proceselor abuzive.
Unul dintre domeniile unde România, alături de alte 13 state (Bulgaria, Cehia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Portugalia și Slovacia), a fost sancționată este transpunerea incompletă a Directivei (UE) 2024/1069. Aceasta are rolul de a proteja persoanele de acțiunile strategice în justiție împotriva participării publice, cunoscute sub acronimul SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation).
Condiții pentru solicitanții
Comisia explică faptul că SLAPP-urile sunt demersuri juridice nefondate și abuzive, create pentru a reduce la tăcere vocile critice care acționează în interes public. Jurnaliștii, apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile sunt adesea țintele acestor procese.
Directiva oferă instrumente legale pentru a contracara pretențiile vădit nefondate sau procedurile judiciare abuzive în chestiuni civile cu implicații transfrontaliere. Astfel, instanțele pot respinge rapid aceste pretenții, iar persoanele afectate beneficiază de măsuri reparatorii, inclusiv protecția împotriva hotărârilor pronunțate în țări terțe.
Comisia Europeană subliniază importanța acestei directive, care asigură condiții de trai adecvate și comparabile pentru solicitanții de protecție internațională în toate statele membre.
În același timp, directiva oferă statelor membre flexibilitate în gestionarea sistemelor de primire și introduce norme menite să prevină și să descurajeze deplasările secundare neautorizate, inclusiv prin reducerea disparităților dintre sistemele statelor membre.
Aceste acțiuni ale Comisiei Europene arată angajamentul său de a asigura aplicarea uniformă a legislației UE în toate statele membre. Termenul de două luni acordat pentru remedierea situației reprezintă o ultimă șansă pentru țările vizate de a-și îndeplini obligațiile înainte de aplicarea unor sancțiuni mai severe.