România, printre ultimele în UE la PISA 2025 în citire, matematică și științe

De ce România se clasează printre ultimele state UE la PISA 2025?

România, printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește performanțele elevilor la evaluările PISA 2025, a înregistrat o agravare a rezultatelor în toate cele trei domenii esențiale: citire, matematică și științe. Conform datelor publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe 8 septembrie 2026, elevii de 15 ani din țara noastră au obținut scoruri mai slabe decât în ediția anterioară din 2022, reflectând o tendință declinatorilor preocupantă în sistemul de învățământ național.

Culture picks

Onomastica la 10 septembrie 2026: Minodora, Mitrodora și NimaPatru luni de criză politică: sistemul ține, dar guvernanța a cedatSandoz avertizează: pacienții americani vor plăti costurile tarifelor Trump pe medicamente genericeProcesul Călin Georgescu și Horațiu Potra pentru lovitură de stat începe miercuri

În domeniul citirii, declinul a fost cel mai semnificativ: punctajul mediu a scăzut cu 16 puncte, ajungând la 413. Această reducere depășește chiar și media OCDE, care a scăzut cu 14 puncte în același domeniu, indicând că dificultanțele României nu sunt izolate, dar sunt mai acute decât la nivelul grupului de state dezvoltate.

În matematică, scăderea a fost de 9 puncte, de la 428 la 419, un lucru care se aliniază aproape exact cu variația negativă înregistrată la nivelul OCDE, unde media a scăzut cu aceleași 9 puncte.

La științe, pierderea a fost de 3 puncte, de la 428 la 425, iar OCDE a înregistrat o scădere identică, sugerând o presiune comună pe care o au toate statele partecipante, posibil legată de schimbări în metodologia de evaluare sau factori externi precum impactul pandemiei sau schimbările în curricula.

Științele s-au prăbușit cu 3 puncte!

Totuși, un element nou introdus în evaluarea PISA 2025 a fost testarea abilității de rezolvare a problemelor cu ajutorul instrumentelor digitale, o competență esențială în era digitală. România a obținut 422 de puncte în această categorie, plasându-se în jumătatea inferioară a clasamentului internațional, pe locul 51 din 91 de state și teritorii participante.

Deși această competență nu a fost evaluată anterior, rezultatul sugerează că există spațiu pentru îmbunătățire în integrarea tehnologiei în procesul de învățare și în dezvoltarea abilităților critice legate de utilizarea instrumentelor digitale în contexte practice.

Clasificarea României în cadrul UE rămâne alarmantă. Țara se află pe antepenultimul loc, fiind depășită doar de Bulgaria și Cipru. Este de remarcat că, deși și Bulgaria a înregistrat scăderi semnificative, România nu a reușit să depășească nici un alt stat membru, chiar și cei cu resurse mai limite sau sistemul de învățământ mai puțin dezvoltat.

De asemenea, performanțele elevilor români au fost mai slabe decât cele ale elevilor din state externe UE precum Albania, Muntenegru și Serbia, ceea ce pune în discuie eficiența reformelor educaționale recente și capacitatea de a face față provocărilor contemporane.

România se află printre ultimele state UE la PISA 2025!

Această situație nu reflectă doar o problemă de note, ci un semnal de alertă privind pregătirea tineretului pentru viața adultă. PISA nu mărește doar ce au memorat elevii, ci cât sunt capabili să aplică cunoștințele în situații reale – de la interpretarea unui text de presă și rezolvarea unui buget personal până la utilizarea criticii unui instrument digital pentru a soluționa o problemă practică.

Scăderile observate sugerează că sistemul de învățământ poate necesita o revizuire profundă a metodelor de predare, unui mai mare accent pe competențe transdisciplinare și un sprijin mai consistant pentru profesori și elevi în condiții postpandemice.

Deși unele tendențe negative sunt parte a unui pattern global observat și în media OCDE, România nu poate se permite să se înconjoare în această excuză. Faptul că declinul în citire este mai accentuat decât media stateelor dezvoltate indică vulnerabilități specifice, posibil legate de accesul la resurse educaționale, motivarea elevilor sau calitatea materialelor de studiu.

Este imperativ ca autoritățile să Viitorul tineretului României depinde de capacitatea sistemului de învățământ să îi pregătească nu doar pentru examene, ci pentru viață.