Trump propune gaz rusesc în Europa prin intermediar american

Rusia și Germania au construit prima linie a Nord Stream, care ocolește

Washington pune pe masă un plan de reaprovizionare energetică europeană cu gaz rusesc

Administrația americană a readus pe ordinea de zi o propunere controversată: reluarea fluxurilor de gaze naturale din Rusia către continentul european, utilizând infrastructura care traversează teritoriul ucrainean. Această inițiativă a fost adusă în discuții diplomatice în cadrul unor negocieri destinate la stabilirea unei pauze în conflictul energetic. Surse citate de publicația The Wall Street Journal, inclusiv oficiali din Statele Unite, din Europa și din Ucraina, au confirmat existența acestei idei. Propunerea a fost prezentată personal de trimișii speciali ai președintelui american, Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul vizitelor efectuate la Moscova și Kiev în luna septembrie. Mecanismul propus implică vânzarea gazului printr-o entitate intermediară americană, o strategie concepută pentru a ocoli regimul de sancțiuni aplicat de Uniunea Europeană. Participanții la discuții au subliniat că acest aranjament ar putea genera beneficii financiare semnificative pentru investitorii din SUA.

Contextul legislativ european complică implementarea planului. Conform legislației actuale a UE, toate achizițiile de gaz natural din Rusia trebuie eliminate treptat până la finele anului 2027. Liderii țărilor cu cele mai mari economii europene au declarat public că nu doresc să-și recâștige dependența de o sursă de energie aparținând unei țări pe care o consideră principală amenințare strategică. Totuși, dinamica recentă a războiului a schimbat echilibrul de putere. Luna trecută, planul a fost suspendat temporar după ce Kievul a oprit unilateral atacurile asupra rafinăriilor petroliere rusești, sub presiunea exercitată de Donald Trump. Autoritățile ucrainene au oprit loviturile asupra industriei petroliere rusești timp de aproape două săptămâni, chiar și în mijlocul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în contextul în care Moscova începuse să livreze motorină în Statele Unite.

Atenția Washingtonului s-a concentrat pe elaborarea unui acord de pace mai cuprinzător. Totuși, pe data de 30 octombrie, autoritățile ucrainene au reluat operațiunile aeriene, executând trei lovituri asupra a trei mari instalații de rafinare în Rusia în decursul a trei zile consecutive. Această mișcare a transformat din nou un armistițiu energetic mai cuprinzător într-o urgență, înaintea discuțiilor tripartite programate la jumătatea lunii noiembrie în orașul Abu Dhabi, la care vor participa SUA, Rusia și Ucraina. Până în prezent, Moscova a respins tentativele americane de a finaliza un astfel de acord. Negociatorii din Statele Unite argumentează că readmiterea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale ar oferi un stimulent puternic pentru președintelui Vladimir Putin să accepte condițiile propuse.

Folosirea rețelei de conducte de epocă sovietică, care transportă gaz din câmpurile de Urengoi din Siberia către Europa prin teritoriul ucrainean, ar aduce, în plus, venituri din taxe de tranzit pentru Kiev, o sursă de finanțare de care capitalul are nevoie.

Un oficial de rang înalt din administrația americană a explicat că echipa din Casa Albă a sugerat ca Rusia să depositeze fondurile obținute din vânzarea gazului către Europa într-un cont de depozit (escrow) într-o jurisdicție terță. Scopul este să împiedice Kremlinul să folosească acei bani pentru finanțarea efortului de război. Echipa de negociere a încercat să prezinte această idee liderilor europeni ca pe o soluție pentru scăderea prețurilor la energie înainte de sezonul rece, o perioadă în care rezervele de gaze ale continentului au atins cel mai scăzut nivel sezonier înregistrat în ultimii ani. Această poziție reprezintă o schimbare radicală față de politica aplicată de administrația Trump în timpul primului său mandat. Atâcea, președinte Trump a criticat repetat cancelara germană Angela Merkel pentru promovarea gazoductului Nord Stream 2.

El avertiza public că acest proiect va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei” și, la finele anului 2019, a impus sancțiuni împotriva acestuia.

Doar puțin peste doi ani după impunerea sancțiunilor, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt acoperite din veniturile din exporturile de energie, a pornit invazia asupra Ucrainei, parizând pe lipsa unei reacții fermă din partea Europei din cauza dependenței economice. Războiul a convins europenii să privească dependența de gazul rusesc ca pe o vulnerabilitate critică în fața unei puteri ostile, în care nu mai există încredere. Uniunea Europeană a adoptat o legislație care reduce drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la finele anului viitor.

Poziția oficială a Europei rămâne că blocul nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace complet cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care ar permite lui Putin să continue conflictul și să-și finanțeze armata.

Doar puțin peste doi ani după impunerea sancțiunilor, Rusia

Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a declarat într-un interviu acordat unui ziar maghiar în luna octombrie că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să rămână permanentă. El a afirmat: „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții.” Deși poziția publică este fermă, administrația americană mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă mai direct. Un înalt oficial dintr-o țară din nordul Europei a declarat că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii.

Un alt oficial dintr-o mare putere europeană a făcut o comparație istorică, asemănând situația cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.

Statele Unite analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă importantă a unui acord mai larg, destinat nu doar încheierii războiului din Ucraina, ci și rezolvării disputelor vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Potrivit unui înalt oficial american, greșeala cancelarului Merkel a fost că a continuat construcția conductei fără a obține prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, care să dea Moscovei o senzație de siguranță. Același oficial a menționat că negociatorii au dezbătut diverse propuneri economice. Europenii au exprimat interes pentru o soluție care să reducă drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar trebui să fie integrată într-un acord de pace cuprinzător.

Rusia și Germania au construit prima linie a Nord Stream, care ocolește rețelele care trec prin Ucraina, în anul 2011. Nord Stream 1, ale cărui livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea acestor conducte ar dura mult timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin această rută au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în desfașurare.

Astăzi, doar 11% din gazele naturale consumate în Europa provin din Rusia, o scădere dramatică față de cele 45% înregistrate înainte de război. Gazul natural lichefiat american acoperă acum 30% din consumul european. Gazul din Rusia ajunge fie prin tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia. Oficialii europeni recunosc că urmările conflictului declanșat de Trump împotriva Iranului ar putea slăbi rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut.

Potrivit datelor oficiale ale Uniunii Europene, continentul a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, echivalent cu circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul. Autoritățile de reglementare din domeniul energiei din UE raportează că depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline doar în proporție de aproximativ 75%, ceea ce înseamnă că continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani. În contextul politic intern, principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei electorale pentru alegerile naționale programate în 2028.

Potrivit diplomaților, schimbarea poziției Europei ar fi mai ușoară dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului, menit să preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Acest scenariu ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar Statele Unite limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.

Deși poziția oficială este una de rezistență, țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile Uniunii Europene au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat din Rusia, o creștere de 9,5% față de perioada anterioară. Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este o noutate. Încă din data de 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din Statele Unite pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.