Alegerile de mijloc din 2026: cine controlează Senatul american?

Pot democratii prelua controlul Senatului?

Ce se joacă pentru Senat și cât de credibile sunt sondajele?

Următorii doi ani ai prezidențatului lui Donald Trump se vor decide la urne.

Centrul atenției este lupta pentru majoritatea în Senat, unde republicanii au 53 scaune, iar democrații 47. Pentru a prelua controlul, Partidul Democrat are nevoie de un prăsințire netă de patru mandate.

Analizele The Washington Post, Reuters și Cook Political Report arată că destinul votului se va stabili în state unde candidații celor două tabere sunt despărțiți de o marjă minimă.

Aceste scrutinuri sunt cruciale nu doar pentru o eventuală schimbare a majorității legislative, ci și pentru a măsura evoluția sprijinului electoral republican față de alegerile prezidențiale din 2024.

Care curse sunt de tip „coin-flip”?

Cook Political Report a catalogat șapte curse senatoriale drept „toss-up”, adică prea strânse pentru a se prezice cu certitudine. Printre ele: Alaska, unde Mary Peltola (democrată) se confruntă cu Dan Sullivan (republican); Iowa; Kansas, unde Adam Hamilton (democrat) se opune lui Roger Marshall (republican) — o victorie a lui Hamilton ar fi o schimbare istorică, ultima dată când Kansas a trimis un democrat în Senat a fost în 1932; Maine; și Michigan, unde Abdul El-Sayed (progresist) se bate cu Mike Rogers.

Este una dintre cele mai decisive confruntări pentru tabara republicană, care încearcă să recupereze un loc deținut de opoziția. El-Sayed a câștigat nominalizarea internă în fața unei alte candidate susținute de o parte a conducerii partidului. Rogers încearcă să exploateze fracturile din electoratul democrat, inclusiv cele legate de conflictul din Gaza.

Un sondaj New York Times/Siena arată un avans de 53% pentru El-Sayed și 42% pentru Rogers.

În Ohio și Texas, James Talarico (democrat) se confruntă cu Ken Paxton (republican) — o luptă poate cea mai simbolică.

Trebuie să avem încredere în sondajele de opinie?

Texas nu a mai trimis un democrat în Senat din 1932, iar Trump a câștigat acest stat cu o marjă de aproape 14 puncte procentuale în 2024.

Paxton a obținut nominalizarea republicană în fața senatorului John Cornyn, dar candidatura sa a generat controverse în interiorul partidului. Talarico încearcă să profite de aceste vulnerabilități. Sondajul New York Times/Siena indică 50% pentru Talarico și 43% pentru Paxton.

Alte două curse de urmărit cu atenție se află în Carolina de Nord și Georgia.

Cât de precise sunt cu adevărat sondajele?

Trebuie să avem încredere în sondajele de opinie? Există motive să le luăm în serios, dar și limite clare. Mulți nu uită alegerile prezidențiale din 2016, când mulți se culcau în Europa cu Hillary Clinton la putere și se trezeau cu Donald Trump la Casa Albă.

În 2024, precizia s-a îmbunătățit, susțin experții. Un reper metodologic esențial este raportul American Association for Public Opinion Research (AAPOR). Analiza acoperă 611 sondaje publicate în ultimele două săptămâni de campanie pentru alegeri prezidențiale, senatoriale și ale guvernatorilor.

Concluziile arată o eroare absolută medie de 3,3 puncte procentuale pentru cursele senatoriale și 2,6 puncte pentru cele prezidențiale la nivel național. Spre comparație, în 2020 eroarea medie era de 5,3 puncte, iar în 2016 de 5,2 puncte.

Cu alte cuvinte, măsurătorile din 2024 au fost mai precise decât în cele două cicluri electorale precedente, dar au continuat să supraestimeze, în medie, sprijinul pentru candidații democrați cu 2,7 puncte procentuale. Este crucial de reținut că vorbim despre medii: unele măsurători au fost extrem de precise, altele au greșit considerabil.

Cine răspunde la sondaje și cine votează de fapt?