AUR critică trimiterea militarilor români în Ucraina: „Nu fi dobitoc, ia-ți pastilele

Rodeanu a stârnit cea mai mare tensiune verbală!

În centrul controversei din sala de ședințe s-a aflat deputatul AUR, Dan Tănasă, care a contestat modul în care a fost condusă dezbaterea.

A exprimat nemulțumirea sa față de limitarea timpului de intervenție impusă colegilor de parlament, declarând că intenționează să formuleze toate întrebările necesare, indiferent de dorința celorlalți de a restrânge numărul lor.

Conform relatărilor Digi24, a acuzat conducerea ședinței de a încerca să cenzureze vocea opoziției, folosind expresia „ne băgați pumnul în gură” pentru a descrive situația.

Disputa a evoluat rapid spre tema poziționării partidului său în raport cu conflictul regional, Tănasă susținând că inițiativa vizează implicarea României într-un război contra Federației Ruse.

Momentul de maximă tensiune verbală a avut loc în timpul schimbului de replici cu Bogdan Rodeanu, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților. Conform martoriilor de la fața locului, Tănasă i-ar fi adresat un reproș direct colegului său, spunând: „Dacă vrei respect, nu fi dobitoc, ia-ți pastilele”.

Această replică a cristalizat nemulțumirea AUR față de dinamica ședinței și a subliniat distanța ideologică dintre cele două formațiuni politice în privința implicării militare a țării.

După emiterea avizului favorabil de către comisii, propunerea de a integra 20 de militari români în structurile de comandă ale forței multinaționale va fi supusă votului în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului. Contextul acestei dezbateri legislative este dat de solicitarea făcută de Președintele României săptămâna trecută, prin care se cerea aprobarea participării limitate a armatei naționale. Președintele a insistat asupra faptului că acești militari nu vor lupta și nu vor sta pe teritoriul ucrainean.

Administrația prezidențială a semnalat în paralel existența unei narațiuni false pe rețelele sociale, conform căreia România ar trimite soldați direct în zona de conflict pentru a lupta.

Autoritățile numesc campania o manipulare alarmantă!

Autoritățile au descris această campanie informativă ca o manipulare alarmistă, menită să distorsioneze o decizie de natură administrativă pentru a alimenta ideea că România este atrasă involuntar în război. Se argumentează că agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei impactează toate statele din zona Mării Negre, inclusiv România, care împărtășește o frontieră directă cu vecinul de est.

Astfel, țara se află într-o zonă de insecuritate geopolitică persistentă, generată de acțiunile militare rusești. Prioritatea absolută a României rămâne protecția cetățenilor, motiv pentru care participarea la diverse formate internaționale de securitate este considerată esențială.

Un astfel de mecanism este Coaliția de voință pentru Ucraina, creată pentru a asigura, după semnarea unui acord de încetare a focului, un sistem robust de garanții politice și juridice pentru Kiev.

Aceste garanții ar echivala cu promisiuni de pace și stabilitate pentru întreaga regiune.

Pentru implementarea deciziilor luate la nivel politic în domeniul militar, în anul 2025 a fost activat Comandamentul operațional pentru Forța Multinațională în sprijinul Ucrainei. Faptele concrete și verificabile rămân neschimbate: nu există prezență fizică a trupelor române pe front.

Președintele a solicitat aprobarea participării a până la 20 de militari la acest comandament și la structurile sale subordonate de comandă și control. România nu trimite trupe combatante și nici militari pe linia de contact.

Structura de comandă are un caracter rotațional și își desfășoară activitatea în Franța și Marea Britanie, la o distanță de mii de kilometri față de zona de luptă.

Într-o notă separată, se remarcă că formațiunea AUR a instituit o protecție internă pentru Dan Tănasă, imediat după ce acesta a fost audiat în dosarul privind incitarea la violență, ură sau discriminare. În același timp, liderul AUR, Călin Georgescu, l-a acuzat pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, de dorința de a implica România în război, calificând acest gest drept un „pas sinucigaș”.