Dan Barna, parlamentar european!
În Aula Magna „Ioan Curea”, Biroul de Legătură al Parlamentului European în România și Universitatea de Vest din Timișoara au organizat o dezbatere despre impactul inteligenței artificiale asupra calității informației. Evenimentul, parte din inițiativa „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții”, a fost moderat de Melania Cincea, fondatoarea publicației „Puterea a Cincea”. Ea a subliniat că manipularea informației nu e doar o problemă digitală, ci o amenințare directă la adresa securității naționale și a instituțiilor democratice. Cu tehnologiile noi, fabricarea de conținut fals devine tot mai convingătoare și se răspândește la scară masivă.
Culture picks
București se îmbracă în șase milioane de luminițe de Crăciun
Georgescu rămâne în arest încă o lună: DIICOT câștigă
Daniel David: tăierile la Educație au venit pentru că nu am primit banii de la Finanțe
Cristela Georgescu acuză încălcarea drepturilor fundamentale după prelungirea arestului lui Călin GeRomânia, pe flancul estic al UE, e în prim-planul acestor campanii de influență.
Dan Barna, parlamentar european, a analizat ritmul accelerat al inovațiilor tehnologice și decalajul generațional în adaptarea la noile instrumente de comunicare. A contrastat credința tradițională în mass-media clasice cu scepticismul sau credința oarbă pe care o pot manifesta tinerii față de ecranele mobile.
Pentru el, disponibilitatea imediată a datelor nu echivalează cu accesul la adevăr. Utilizatorii trebuie să verifice sursa înainte de a distribui orice conținut și să nu acceptă ca adevărat orice informație întâlnită pe rețelele sociale.
„Ceea ce vedeți pe ecranul telefonului nu este o certitudine în nicio situație”, a avertit Barna, îndemnând tinerii să păstreze o doză de rațiune și gândire critică, folosind instrumentele de verificare disponibile, deoarece este foarte posibil ca o știre să fie o manipulare și nu o realitate.
Gheorghe Falcă, celălalt europarlamentar, a ancorat discursul său în memoria colectivă a Revoluției din Timișoara din 1989, la care a participat personal.
Țările baltice au trăit sub URSS!
A descris cum narațiunea despre „teroriști” a fost folosită pentru a distorsiona istoria, trasând o linie directă între propaganda comunistă și campaniile de dezinformare contemporane, care exploatează platforme ca TikTok și Facebook.
Falcă a subliniat potențialul dublu al inteligenței artificiale: generarea de conținut fals și monitorizarea sa. Pentru a contracara fenomenul, a propus crearea unor structuri de supraveghere rapidă și a măsurilor legislative pentru sancționarea celor vinovați.
Cu o privire spre est, Falcă a amintit că țările baltice, având experiența trăită sub Uniunea Sovietică, sunt conștiente de necesitatea de a se apăra zilnic de influența rusă. Rusia are un interes strategic major în destabilizarea democrațiilor europene, promovând sistemul său autoritar ca model alternativ și punând în dubiu societatea liberă.
„Trebuie să fim și noi conștienți că interesul Rusiei este mare”, a declarat Falcă, rugând studenții să apere valorile democratice, pentru că prin ele se apără propriul viitor.
Generația din ’89 a dus țara în NATO și în Uniunea Europeană, iar sarcina tinereții este să păstreze aceste cuceriri prin vigilanță zilnică.
Adriana Săftoiu, expertă în comunicare, a completat tabloul analizând mecanismul psihologic al dezinformării, care se bazează în primul rând pe apelul la emoții.
Pornind de la experiențe personale și momente istorice recente, ea a arătat cum manipularea afectivă permite răspândirea rapidă a minciunilor, oamenilor fiindu-le mai ușor să partajeze ce le provoacă reacții puternice decât ce este rațional verificat.