Conflict deschis între PNL și PSD pe tema deficitului bugetar

Ce au subliniat PSD-istii în comunicatul despre rapoartele Eurostat?

Tensiunea politică din România a atins un punct culminant recent, conflictul dintre principalele forțe politice, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat, fiind stârnit de datele referitoare la starea bugetului de stat. Dezbaterile s-au concentrat asupra cifrelor publicate de instituția europeană Eurostat, care au devenit punctul central al atacurilor reciproce.

Conform informațiilor transmise de autoritatea statistică europeană, indicatorul privind deficitul guvernamental al Româiei a ajuns la 9,2% din Produsul Intern Brut național pentru al doilea trimestru din anul 2026, valoare obținută prin ajustări sezoniere ale datelor.

Această cifră a servit drept argument principal pentru social-democrați, care au lansat un atac virulent împotriva strategiei economice adoptate de guvernarea condusă de Ilie Bolojan, considerând-o un eșec major în domeniul austerității fiscale.

Într-un comunicat oficial difuzat către presă, reprezentanții PSD au subliniat că rapoartele Eurostat, făcute publice pe data de 21 octombrie, evidențiază clar problema moștenită de actuala administrație. Social-democrați au afirmat cu fermitate că Guvernul Bolojan părăsește scena politică lăsând în urmă un deficit de 9,2% din PIB, o valoare care, potrivit lor, reprezintă cel mai ridicat nivel din întreaga Uniune Europeană.

Pentru a accentua gravitatea situației, aceștia au efectuat o comparație directă cu perioada anterioară, menționând că la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025, când guvernarea era încredințată lui Marcel Ciolacu, deficitul se situa la 7,7% din PIB.

Mai mult decât atât, PSD a atras atenția asupra modului în care indicatorul ajustat sezonier a suferit o escaladare bruscă, trecând de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la menționata cifră de 9,2% în trimestrul următor.

Argumentul central al criticii social-democrate a fost că măsurile de creștere a taxelor și celelalte acțiuni de reducere a cheltuielilor au lovit atât populația, cât și motorul economic, fără a genera reducerea deficitului dorită. În sprijinul tezei lor, social-democrații au adus în discuție și datele privind inflația, descriută ca fiind cea mai mare din Europa, precum și scăderea notabilă a vânzărilor cu amănuntul, concluzia fiind că „terapia de șoc” a adâncit recesiunea.

Reacția liberalilor a fost una imediată și extrem de încărcată de sarcini, ei calificând comunicatul PSD drept o minciună deliberată și o falsificare a semnificației reale a datelor statistice. PNL a acuzat cel mai mare partid din România că compară entități diferite, confundând intenționat indicatorii Eurostat pentru a manipula opinia publică.

Cum a intervenit deputatul PSD Adrian Câciu pe această temă?

Într-o postare pe rețelele de socializare, formațiunea condusă de Ilie Bolojan a oferit o explicație tehnică pentru discrepanțele apărute, susținând că deficitul înregistrat în prima jumătate a anului curent a fost de doar 2% din PIB, conform metodologiei cash, în contrast cu 3,64% din aceeași perioadă a anului 2025.

Folosind metodologia europeană ESA, același indicator a fost de 3,4% pentru jumătatea de an.

Liberalii au explicat că diferența dintre cele două sisteme de calcul nu reprezintă o gaură bugetară ascunsă, așa cum insinua opoziția, ci este determinată de modul de înregistrare a fondurilor europene, de calendarul încasării veniturilor și de angajamentele de plată. Ei au specificat că, în al doilea trimestru, Guvernul a avansat sume considerabile, exprimate în miliarde de euro, pentru finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care urmează să fie decontați de Uniunea Europeană și vor intra ulterior ca venituri la buget.

De asemenea, a fost menționată înregistrarea, conform regulilor ESA, a unei obligații de plată de peste 3,4 miliarde de lei către compania Pfizer, aspect care a influențat cifrele finale.

Deputatul PSD Adrian Câciu a intervenit pe aceeași temă, solicitând Ministerului Finanțelor o explicație detaliată privind diferența dintre deficitul calculat după metodologia europeană ESA și cel raportat în sistemul cash. El a estimat această discrepanță la aproximativ 37 de miliarde de lei pentru primul semestru din 2026, considerând că valoarea calculată ESA este semnificativ superioară. În replică, PNL a publicat un punct de vedere integral, în care a condamnă campania de dezinformare pornită de social-democrați.

Liberalii au insistat că utilizarea unor indicatori statistici diferiți de PSD este o manevră manipulatorie menit să creeze iluzia că deficitul a crescut, când în realitate acesta a continuat să scadă.

Au fost citate estimările celor trei agenții internaționale de rating care monitorizează economia României.

Două dintre acestea, Moody’s și Fitch, prevăd un deficit mai mic decât ținta fixată de Guvernul Bolojan de 6% din PIB, estimând valori de 5,8% și respectiv 5,9%.

Agenția S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB. Aceste proiecții, susțin liberalii, confirmă la nivel internațional eforturile de reducere a datoriilor.