Cine a fost destinatarul declarațiilor Șoșoacă?
Eurodeputata Diana Șoșoacă, șefa formațiunii politice SOS România, a emis o serie de declarații provocatoare în cadrul unui interviu acordat sâmbătă canalei RT, cunoscută anterior ca Russia Today, o structură media susținută financiar de guvernele federale ruse. Materialul video a fost distribuit pe platforma Rumble, iar afirmațiile sale au venit în plin weekend al scrutinului pentru Duma de Stat, reprezentând primele alegeri legislative ruse de la declanșarea ofensivei militare pe scară largă împotriva Ucrainei.
Culture picks
Radu Atanasiu: Gândirea tribală ne face să vedem doar jumătate din realitate
Reghecampf revine la FCSB: Becali a cedat presiunii galeriei
Alexandru Muraru avertizează PSD: Blocarea Guvernului Mureșan ar putea declanșa alegeri anticipate
Cristian Grosu: România funcționează încă după modelul Ceaușescu și are nevoie de un plan de țarăÎn acest context specific, lidera grupului parlamentar a susținut că Federația Rusă demonstrează un nivel superior de democrație față de Uniunea Europeană, invitând implicit blocul european să învețe de la Moscova cum ar trebui administrate procesele electorale.
Declarațiile au fost formulate direct către jurnaliștii postului de stat rus, Șoșoacă declarând că Rusia ar trebui să ofere exemple de bună practică unor state membre ale UE, menționând explicit și România. În paralel cu această laudă, eurodeputata a precizat că delegația de observatori trimisă de partida sa se află deja în teritoriul Osetiei de Nord, unde monitorizează desfășurarea votului.
Printre aceștia se numără fiul ei, Andrei Georgescu, care deține funcția de președinte al organizației naționale de tineret din cadrul SOS România, alături de încă doi colegi deputați ai formațiunii.
Concluzia trasă de Șoșoacă a fost una de triumf: „Acum pot merge la Parlamentul European să le spun că Rusia este mai democratică decât Uniunea Europeană.” Această poziție fusese anticipată de propria ei comunicare pe rețelele sociale, unde anunțase trimiterea observatorilor și localizarea fiului său la Vladikavkaz, capitala Osetiei de Nord-Alania.
Interesant este faptul că aceleași declarații au inclus și o critică aspră la adresa președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, pe care Diana Șoșoacă l-a numit „un criminal al propriului popor”. Contextul în care se face această apreciere favorabilă asupra sistemului electoral rus este unul complex, dat fiind că Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu a fost invitată să participe cu o misiune de observare independentă.
Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a semnalat încă din luna august că refuzul Moscovei de a primi delegații internaționali constituie o încălcare a angajamentelor asumate anterior de Rusia în calitate de stat participant la OSCE.
Organizația a subliniat că Documentul de la Copenhaga din 1990 stipulează necesitatea invitației observatorilor externi pentru a garanta transparența procesului electoral.
Ce afirmă Rusia despre capacitățile sale militare?
Deși autoritățile ruse susțin că dispun de peste 380.000 de observatori interni și de peste 1.100 de observatori și „experți electorali” internaționali, conform agenției Associated Press, scrutinul se desfășoară fără prezența misiunii independente OSCE. Agenția de presă notează și existența unor plângeri formulate de partidele Iabloko și Comunist privind restricționarea accesului observatorilor în anumite secții de votare. Alegerile pentru Duma de Stat, programate între 18 și 20 septembrie, marchează primul astfel de eveniment electoral de după invazia din februarie 2022.
Reuters descrie competiția ca fiind desfășurată într-un spațiu politic extrem de restrâns, unde partidul Rusia Unită, asociat cu Vladimir Putin, este favorit să își mențină controlul asupra legislativului.
Majoritatea candidaților cu profil anti-război au fost excluși din cursă, iar Curtea Supremă a eliminat lista națională a partidului liberal Iabloko, singura formațiune înregistrată care se opunea explicit conflictului.
Procesul electoral se extinde și asupra regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, teritorii pe care Rusia le-a declarat anexate în 2022, deși nu le controlează integral. Este prima dată când aceste zone sunt incluse într-un scrutin pentru Duma de Stat după proclamația anexării de către Moscova. Atât Ucraina, cât și Uniunea Europeană au condamnat votul, declarând că nu îi recunosc legitimitatea.
Organizațiile ucrainene pentru drepturile omului au acuzat exercitarea unor presiuni asupra locuitorilor pentru a-i determina să participe la vot, acuzații pe care partea rusă le respinge.
Pe plan media, RT este finanțat de statul rus, iar Uniunea Europeană a suspendat în 2022 difuzarea activităților RT și Sputnik în spațiul comunitar, măsuri care au fost ulterior extinse și la alte instituții media controlate de conducerea de la Kremlin.
Consiliul UE susține că aceste entități media fac parte dintr-o campanie sistematică de manipulare a informațiilor și distorsionare a faptelor, având scopul de a destabiliza statele vecine și propria Uniune.
