Șoșoacă laudă democrația rusă, Medvedev vrea confiscarea firmelor europene

Laudă la Moscova, critică la București!

Într-o declarație recentă, difuzată pe canalul Russia Today, deputata Diana Șoșoacă a susținut că Federația Rusă practică o formă de democrație superioară celei din Uniunea Europeană. Politicianul a subliniat că Moscova ar putea oferi exemple instructive statelor din vestul continentului, inclusiv României, privind gestionarea vieții publice. Afirmarea vine în contextul alegerilor parlamentare din Rusia, moment în care autoarea a lăudat transparența procesului electoral.

Totuși, acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că principalele voci ale opoziției anti-război au fost excluse din cursă, iar numeroși critici ai administrației centrale se află fie în detenție, fie în exil.

Observatorii independenți internaționali au fost, de asemenea, ținuti la distanță de la monitorizarea votării, un detaliu care contrastează puternic cu laudele verbale privind superioritatea democratică a sistemului rus.

Paralel cu aceste declarații retorice, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a adus un argument economic concret care completează imaginea descrisă de Șoșoacă. El a propus ca Moscova să nu se oprească la simpla administrare provizorie a firmelor occidentale, ci să treacă la o confiscare definitivă a acestora.

De la administrare provizorie la naționalizare?

Modelul invocat este cel al primelor acte ale puterii sovietice, perioadă în care fabricile și uzinele aparținând cetățenilor străini au fost preluate forțat de stat, fără a se acorda despăgubiri proprietarilor inițiali.

Mesajul transmis este clar: Rusia ar trebui să avanseze dincolo de mecanismele actuale, transformând controlul temporar în proprietate deplină a statului rus, lăsând astfel investitorii străini fără activele lor.

Această abordare nu reprezintă o nuanță juridică contemporană, ci o revizuire a metodei de naționalizare specifică epocii bolșevice.

Primul pas concret în această direcție a fost deja realizat de Vladimir Putin pe data de 17 septembrie.

Liderul rus a pus sub administrare temporară portofoliile rusești ale unor mari corporații europene, precum Nestlé, Auchan, Lemana Pro și FM Logistic. Controlul operațional a fost transferat către entitatea L. E.

Active de 50 de miliarde!

Deși, din punct de vedere formal, transferul final al proprietății nu a fost încă efectuat, istoria recentă sugerează că astfel de măsuri preliminare sunt adesea urmate de vânzarea activelor către cumpărători locali, uneori cu legături strânse cu Kremlinul.

Conform estimărilor agenției Reuters, începând cu anul 2022, active străine cu o valoare cumulată de peste 50 de miliarde de dolari au fost deja preluate sau naționalizate pe teritoriul Rusiei.

Medvedev argumentează, prin urmare, de ce ar mai fi necesară menținerea aparenței unei măsuri temporare.

Justificarea avansată de Kremlin se bazează pe logica represaliilor.

Oficialii ruși susțin că statele occidentale au înghețat sau confiscat active rusești și au sprijinit militar Ucraina, iar intervențiile asupra companiilor europene constituie o replică la aceste acțiuni.

Democrația nu se reduce?

Prelevarea bunurilor Nestlé și Auchan a fost explicată prin prisma acțiunilor ostile ale statelor europene. Totuși, această justificare nu transformă automat confiscarea fără compensație într-un standard al democrațiilor europene. Contrastele dintre lauda pentru „democrația superioară” și realitățile economice și politice devin evidente.

Democrația nu se reduce la instalarea urnelor de vot într-o sală, ci implică și limitarea puterii executive, protecția legală a proprietății private, existența unei justiții independente și posibilitatea reală de a contesta deciziile autorităților.

Aceste criterii oferă un cadru obiectiv pentru verificarea afirmației că un anumit sistem este mai democratic decât altul, iar propunerea lui Medvedev oferă un test practic excelent pentru această evaluare.

Astfel, modelul rusesc nu mai este o teorie abstractă sau o construcție electorală, ci o realitate aplicată, venind cu o factură economică și politică precisă.